Opt motive pentru care turismul a beneficiat de pe urma unui an teribil: de la nașterea „vacanțelor lente” la sfârșitul supraturismului

Numeroși operatori din turism au falimentat, companiile aeriene au acumulat pierderi, iar hotelurile au fost nevoite să se mulțumească cu mai puțini clienți: acesta a fost anul dominat de pandemia de COVID.

De la sfârșitul – măcar temporar – al supraturismului la beneficiile pentru mediu, de la nașterea unei noi forme de turism – călătoria lentă – la impulsionarea turismului intern, s-ar putea dovedi că anul 2020 nu este în cele din urmă atât de catastrofal.

Sfârșitul supraturismului

Supraturismul a fost unul dintre cuvintele anului 2018, potrivit Dicționarului Oxford, și asta pentru că fenomenul s-a amplificat în întreaga lume.

Oficialii au făcut eforturi în ultimii ani pentru a reduce numărul turiștilor în destinații faimoase precum Machu Picchu sau Taj Mahal, în încercarea de a proteja clădirile fragile.

Localnicii din Veneția, Barcelona sau Dubrovnik s-au plâns că orașele lor au devenit locuri foarte scumpe, unde este imposibil să trăiești din cauza aglomerației.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Deși scăderea numărului de turiști din cauza pandemiei a lovit evident afacerile, sfârșitul supraturismului – deși temporară, probabil – a oferit acestor destinații ocazia de a pune pauză și de a-și reevalua strategia.

Micile afaceri din Veneția speră acum că lucrurile se vor schimba puțin și că turismul s-ar putea concentra și pe alte lucruri – pe artizanii din oraș și pe creațiile lor, spre exemplu, nu doar pe clasicele obiective.

Un impuls pentru turismul intern

Închiderea granițelor și toate celelalte restricții de călătorie – impunerea unei carantine la destinație, spre exemplu – i-au determinat pe turiști să își găsească vacanțe mai aproape de casă. Lucru valabil pentru toți turiștii, din România sau de peste hotare.

Institutul Național de Statistică al Spaniei a arătat că numărul turiștilor externi a scăzut cu 87% în comparație cu anul trecut. Europa a resimțit per total o reducere cu 66% a turismului internațional în prima jumătate a anului 2020.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Dar în SUA, spre exemplu, 63% dintre adulți au indicat că au mers într-o vacanță internă, iar în Marea Britanie a fost vizibilă o creștere a numărului de excursioniști care au plecat în călătorii cu cortul sau rulotele.

Acest mic impuls al turismului intern înseamnă că hotelurile, restaurantele și celelalte facilități turistice nu au fost chiar atât de rău lovite de criza sanitară pe cât s-ar fi așteptat proprietarii.

În același timp, turiștii au înțeles că nu este nevoie să se îmbarce pentru un zbor de 12 ore de fiecare dată când vor să plece în vacanță.

Beneficii pentru mediu

Prima jumătate a lui 2020 a marcat o reducere de 8,8% a emisiilor de carbon, în comparație cu aceeași perioadă a lui 2019, o scădere a poluării mai puternică decât în timpul crizei financiare din 2008 sau a crizei petroliere din anii 1970.

Organizația Internațională pentru Aviație Civilă a precizat că numărul de pasageri a scăzut cu 67% la nivel global, și în vreme ce companiile au resimțit financiar fenomenul, avantajele asupra mediului nu pot fi trecute cu vederea.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Întrebarea este: ce se va întâmpla odată ce călătoriile fără restricții vor fi posibile iarăși?

Asociația Internațională de Transport Aerian spune că pandemia a dat un semnal că este momentul pentru investiții în combustibili mai prietenoși cu mediul.

Dar rămâne de văzut dacă 2020 a fost cu adevărat anul care a dat startul unei epoci cu mai puține emisii de carbon.

Un moment bun pentru natură

Pentru că mai puțini oameni au călătorit și emisiile poluante au scăzut, temporar, anul 2020 a oferit naturii o pauză de la ritmul trepidant în care omenirea funcționează de obicei.

Efectul a fost vizibil.

În parcul natural Golden Ears din British Columbia, Canada, administratorii au anunțat că au observat o creștere a numărului de jaguari.

Închiderea Parcului Național Yosemite a însemnat că animalele au petrecut prima parte a anului explorând zone care în mod obișnuit erau dominate de oameni. Rangerii au observat tot mai mulți râși, precum și faptul că aceștia au avut mai mulți pui.

În Țara Galilor, caprele au prins curaj și au fost văzute în timp ce străbăteau orașul Llandudno. Vânătoarea ilegală de rinoceri a scăzut cu 53% în Africa de Sud în prima parte a anului.

Totuși, scăderea numărului de turiști a însemnat totodată că proiectele de conservate au avut mai puțini bani și că se confruntă cu un viitor dificil. Pe măsură ce restricțiile sunt ridicate, oficialii se așteaptă ca vânătoarea ilegală să crească iarăși în intensitate.

Chilipiruri

Confruntați cu o reducere a numărului de clienți, operatorii din turism și proprietarii de hoteluri sau pensiuni au fost nevoiți să ofere puținilor turiști prețuri foarte avantajoase pentru vacanțele din 2020, dar și din 2021.

Introducerea unei flexibilități maxime – care permite clienților să anuleze vacanța cât mai târziu, fără să își piardă banii – s-a dovedit și ea a fi o parte importantă a unei oferte avantajoase.

În plus, criza a forțat mulți operatori să își regândească felul în care își tratează clienții, în speranța că atunci când turismul își va reveni, aceștia vor rămâne fideli și vor fi gata să cheltuie bani.

Nașterea turismului lent

Anul 2020 pare să fi impulsionat serios un fenomen deja existent, dar la scară mai mică: turismul lent sau „slow turism”.

Adică acel turism în care călătorul merge în vacanțe mai puțin numeroase, dar mai lungi, în care are timp să exploreze locul pe care îl vizitează, și nu doar să bifeze rapid un obiectiv după altul.

Acest tip de turism a fost ajutat și de restricțiile impuse circulației internaționale, care i-au forțat pe turiști să nu mai meargă într-un city break după altul.

O reevaluare a turismului ieftin

Pe măsură ce companiile aeriene se confruntă în continuare cu pierderi financiare, iar operatorii din turism, mari sau mici, sunt forțați să își închidă afacerile, zilele turismului ieftin par să fie deja un fenomen al trecutului, cel puțin temporar.

Acest lucru reprezintă evident o mare problemă pentru ideea democratizării turismului, care a permis multor oameni să călătorească. Dar în același timp, scrie CNN, evidențiază faptul că turismul este un privilegiu și trebuie tratat ca atare.

Turismul a devenit o banalitate în ultimul deceniu. De aceea, unele lecții sunt importante. Spre exemplu, aceea că o călătorie în Rwanda sau Kenya ar trebui să coste mai mult, pentru ca aceste țări să-și poată finanța proiectele de conservare a naturii. Sau faptul că turismul intensiv are efecte ireversibile asupra mediului.

Sfârșitul actualului model al croazierelor

Croazierele aveau deja o reputație dubioasă chiar înainte de pandemia de COVID.

Dar după ce aproape 300 de nave uriașe au fost nevoite să se refugieze prin porturi sau să rătăcească pe mare pentru a căuta adăpost, în vreme ce virusul se răspândea la bord, a devenit clar că industria va fi mai afectată decât restul sectorului turistic.

Asociația Internațională a Liniilor de Croazieră a promis că testarea va fi introdusă pentru toți pasagerii și personalul de la bord, în vreme ce capacitatea navelor va fi redusă pentru o perioadă.

Între timp, bufetul suedez va dispărea, astfel că sănătatea călătorilor va avea de câștigat.

O tendință către introducerea unor nave mai mici ar putea, de asemenea, să ajute ecosistemele delicate din destinațiile turistice vizitate. Venețienilor nu le-ar părea deloc rău să vadă că vapoarele uriașe nu mai ancorează la doi pași de Piața San Marco.

Urmărește-ne pe Google News