Multiple efecte benefice

Este puternic antibacterian şi, de aceea, este indicat nu numai în afecţiuni respiratorii (bronşite cronice, rinite şi gripă, emfizem pulmonar, tuse spastică sau convulsivă, astm bronşic, răguşeală, guturai), dar şi în diaree cu cauze infecţioase. Previne cancerul căilor digestive. Consumat zilnic, scade tensiunea arterială.
Pulsul devine mai rar şi regulat. Se diminuează efortul cardiac şi se ameliorează tulburările de ritm. Efectele bune ale usturoiului se extind asupra întregului aparat vascular şi, astfel, se reduc tulburările circulatorii. În plus, câţiva căţei de usturoi pe zi scad riscul de tromboză, varice şi hemoroizi. Determină scăderea colesterolului din sânge şi previne ateroscleroza. Are şi acţiune antihemoragică.

Pentru uz intern şi extern

Se poate consuma ca atare în mâncare sau poate fi preparat ca mujdei. Sunt indicate, cu precădere, în hipertensiune şi pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Se înghite cu o cantitate suficientă de apă. Extern, se freacă zona afectată (rană, înţepătură de insecte etc.) cu un căţel de usturoi tăiat în două. În tratamentul oxiuriazei se pot face clisme (20-30 g usturoi macerate timp de două-trei ore într-un litru de apă la temperatura camerei).

Indicaţii

Printre alte afecţiuni la tratarea cărora poate ajuta se numără bila leneşă sau probleme cu digestia, colite de fermentaţie, balonări, flatulenţă, pietre la rinichi, gută, reumatism şi artrită; viermi intestinali (limbrici, oxiuri, tenie etc.); lipsa apetitului; astenie, slăbiciune generală; candidoza bucală şi a căilor respiratorii; constipaţie; dezechilibre endocrine; parodontoză; afte; bătături; candidoze vaginale; căderea părului; înţepături de insecte; negi; răni infectate.

Contraindicaţii

  • arsuri gastrice şi intestinale;
  • tuse seacă sau sangvinolentă, deoarece accentuează starea iritativă;
  • mame care alăptează, deoarece gustul se transmite şi este posibil ca bebeluşul să îl refuze.

Tot mai mulţi români consumă fructe şi legume

Românii au devenit mai atenţi în ultimii ani la alimentaţia lor. Un studiu realizat de GFK arată că locuitorii din Banat – Crişana – Maramureş acordă mare atenţie alimentaţiei. Aproape 80% dintre ei cred că stilul de viaţă sănătos înseamnă să mănânci fructe şi legume.
Dobrogenii şi bucureştenii, în schimb, mizează pe mişcare pentru un stil de viaţă echilibrat. Femeile sunt mai atente când vine vorba despre mâncarea sănătoasă: trei sferturi consideră esenţial consumul de fructe şi legume, faţă de două treimi dintre bărbaţi. De asemenea, 52 % dintre românce văd beneficiile consumului de alimente proaspete, în comparaţie cu 46 % dintre bărbaţi.

Atenţie la glutamatul de sodiu din alimente

Unul dintre cei mai periculoşi aditivi alimentari folosiţi din abundenţă de producători este glutamatul de sodiu – MSG sau E 621. Acesta este un intensificator al gustului folosit în foarte multe dintre produsele actuale, cu mare succes pe piaţă. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos, căci, fiind o neurotoxină, poate declanşa Alzheimer, Parkinson, chiar şi boala Huntington.
Astfel, glutamatul de sodiu nu acţionează la nivelul gustului, ci al creierului. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos, creând astfel dependenţă de produse precum cele procesate, supe concentrate, mezeluri, condimente şi budinci.

 
 

Urmărește-ne pe Google News