Ulei de măsline

  • De ce? Este uleiul natural care conţine cele mai multe grăsimi sănătoase, implicate în stimularea colesterolului “bun” şi reducerea colesterolului “rău”.
  • Cât? Două linguriţe pe zi (alege uleiul de măsline extravirgin, provenit din prima presare a măslinelor la rece).

Usturoi

  • De ce? Usturoiul crud scade colesterolul, reducând tensiunea arterială (studiile arată că, mâncând zilnic usturoi, timp de două săptămâni, presiunea sistolică – prima cifră afişată de tensiometru – scade cu un punct).
  • Cât? 1-3 căţei pe zi.

Migdale

  • De ce? Migdalele stimulează colesterolul “bun” şi-l reduc pe cel “rău”. Iar vitamina E şi polifenolii pe care-i conţin din belşug păzesc sănătatea arterelor.
  • Cât? O mână de migdale pe zi.

Fasole neagră

  • De ce? Este o sursă excelentă de antioxidanţi, magneziu (cu rol în reducerea presiunii sangvine) şi fibre (care ţin sub control nivelul colesterolului).
  • Cât? O cană la două-trei zile, preparată prin fierbere.

Kiwi

  • De ce? Este un fruct “burduşit” cu vitamina C, vitamina E şi polifenoli (antioxidanţi care elimină radicalii liberi, prevenind îmbătrânirea).
  • Cât? Un fruct pe zi.

Peşte gras

  • De ce? Datorită conţinutului bogat în acizi Omega 3, peştele gras (macrou, hering, ton, sardină, scrumbie, somn, somon) previne depunerea grăsimilor pe artere.
  • Cât? 100-150 g, de două ori pe săptămână.

Cartofi

  • De ce? Cartofii dulci, mai ales, conţin mulţi antioxidanţi, dar şi potasiu, un element cu rol decisiv în contracţia muşchiului cardiac.
  • Cât? 200 g (cartofi fierţi, copţi etc., nu prăjiţi!), de două ori pe săptămână.

Roşii

  • De ce? Roşiile sunt principala sursă alimentară de licopen – un antioxidant atotputernic, cu efect antiinflamator, care previne afecţiunile inimii.
  • Cât? Două-trei roşii, de două ori pe săptămână.

Fulgi de ovăz

  • De ce? Betaglucanul – un tip de fibre din fulgii de ovăz – reduce cu cca 20% colesterolul “rău” şi păstrează glicemia în limite normale.
  • Cât? Două-trei linguri pe zi.

Atenţie la factorii de risc cardiac!

Iată care sunt aceştia:

  • vârsta (50 de ani la bărbaţi, 60 de ani la femei)
  • antecedente familiale
  • nivel crescut de colesterol în sânge
  • hipertensiune
  • diabet
  • tabagism
  • supraponderalitate
  • sedentarism.

 
 

Urmărește-ne pe Google News