Valea Oltului este un defileu prin care curge Râul Olt între Lotru și Munții Căpățânii, rama vestică a Munților Făgărașului și Munții Cozia.

Despre Valea Oltului

Defileul Oltului are o lungime de 47 de kilometri, fiind în prezent cel mai lung defileu din ţară. De mai bine de 2000 de ani, pe lângă Olt şerpuieşte un drum strategic, care face legătura între Transilvania şi Oltenia.

Valea Oltului a fost unul din cele mai importante drumuri din Dacia, atât din punct de vedere comercial, cât şi din punct de vedere militar.

Aici se găsește cetatea romană de la Arutela. Oltul însuși în aval de defileu constituia o cale de comunicație navigabilă, dublând astfel drumul terestru. Toate acestea au determinat o puternică dezvoltare economică, reflex al unei vieți active în domeniul schimbului comercial și al producției de marfă.

La începutul secolului al XVIII-lea, după semnarea Păcii de la Passarowitz, habsburgii au amenajat pe Valea Oltului un drum considerat modern pentru perioada respectiva, care putea fi parcurs cu trăsura în 11 ore. În 1717, soseaua a primit numele „Via Carolina”, după împăratul Carol al VI-lea.

Valea Oltului

În prezent, șoseaua de pe Valea Oltului, cea care traversează Carpații prin defileul Oltului este printre cele mai circulate din țară. Pe lângă zecile de mii de mașini care circulă zilnic pe aici, circulația este îngreunată de faptul că se desfășoară, în multe zone, cu o singură bandă pe sensul de mers.

Valea Oltului este o zonă cu priveliști frumoase, locuri încărcate de pitoresc și istorie. Și dacă nu este suficientă doar priveliștea cea care ne taie răsuflarea, cu siguranță o vor face nenumăratele monumente din regiune.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Stațiuni pe Valea Oltului

Stațiunea balneoclimaterică Băile Govora este una dintre cele mai renumite de pe Valea Oltului. Stațiunile balneoclimaterice Călimănești, Căciulata și Baile Olănești sunt renumite pentru efectele binefăcătoare ale apelor ce izvorăsc din munte și cunoscute încă de pe vremea romanilor.

Băile Govora

Statiunea Baile Govora- Valea Oltului

Băile Govora se află în județul Vâlcea, pe o derivație a șoselei către Horezu și Târgu-Jiu, la o altitudine de 360-380 m, situată într-o regiune de dealuri și coline acoperite de păduri de fag , stejar, molid, brad și salcâm. Parcul balnear, proiectat de arhitectul peisagist Emil Pinard, este unic prin arhitectura sa specifică începutului secolului al XX – lea.

Călimănești Căciulata

Stațiunea Călimănești Căciulata este situată pe malul drept al Oltului, în Depresiunea subcarpatică Jiblea-Călimănești, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanță de municipiul Râmnicu Vâlcea. Stațiunea Călimănești-Căciulata este deschisă în tot cursul anului.

Băile Olănești

Stațiunea Băile Olăneşti se află la 18 km de Rm.Vâlcea, pe Valea Oltului. Este străbătută de valea râului Olăneşti deschisă înspre sud şi închisă înspre nord, ceea ce determină pătrunderea razelor solare toată ziua. Este aşezat la o altitudine de 450 m. Stațiunea Băile Olănesti este una dintre puținele localități din țară care întrunește în chip armonios doi factori naturali de cură: factorul climatic și topoclimatic local, și factorul hidromineral constituit din apele minerale.

Băile Olănești ocupă primul loc printre stațiunile balneoclimaterice din Romania în ceea ce privește numărul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, că și varietatea compoziției și a concentrației apelor minerale.

Horezu

Statiunea Călimanesti- Caciulata – Valea Oltului

În depresiunea mărginită de lanțul Carpaților Meridionali, la nord, se află un orășel liniștit de munte, renumit pentru arta născută din bulgărele de lut, creată de meșterii ceramiști și admirată de iubitorii de frumos. Situat într-un peisaj natural deosebit, Horezu este cel mai cunoscut centru de olărit din țară, unul dintre punctele turistice importante din țara noastră, devenit oficial stațiune turistică.

Obiective turistice pe Valea Oltului

Parcul Naţional Cozia

Rezervaţia se întinde pe circa 17 000 de hectare, de-o parte şi de alta a rîului Olt. Limitele parcului se suprapun peste munţii Coziei şi mare parte din Munţii Lotrului şi sud –estul Munţilor Căpăţânii. Parcul Național Cozia este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din România.

Mănăstirile de pe Valea Oltului

Horezu

Pe Valea Oltului, de la limita cu judeţul Sibiu până la Călimăneşti, au fost ridicate între 1387 -1775 nu mai puţin de şapte biserici şi mănăstiri, toate declarate monumente istorice. Printre acestea se numără Mânăstirea Cozia, Mânăstirea Stânişoară, Mânăstirea Turnu şi Biserica “Toţi Sfinţii” din Proieni.

Cetatea romană Arutela

Manastirea Cozia- Valea Oltului

După cucerirea Daciei, pentru a supraveghea defileul, romanii au construit de-a lungul Văii Oltului un adevărat sistem de fortificaţii, în care funcţionau unităţi militare romane. O astfel de cazarmă militară a fost ridicată în anul 137 de arcaşii sirieni, în timpul împăratului Hadrian, foarte aproape de Masa lui Traian.

Ruinele Castrului de la Arutela au fost scoase la iveală în timpul săpăturilor arheologice din 1890-1892, de Grigore Tocilescu. Câţiva ani mai târziu, o parte din fortificaţia de piatră a fost distrusă de amenajarea căii ferate Râmnicu Vâlcea-Râul Vadului. De asemenea, amenajările hidrografice de pe râul Olt din anii 70 si 80 au făcut ca ceea ce s-a mai păstrat din castru să fie acoperit de ape.

Astăzi, pe pe Valea Oltului, mai exact pe malul stâng al Oltului, foarte aproape de Mânăstirea Cozia, poate fi admirată o replică a castrului care a fost inclusă pe lista monumentelor istorice.

Peștera Lacul Verde

Peștera Lacul Verde sau Peștera cu Lac este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Oltului.

Peștera Lacul Verde se află în peretele vestic al Muntelui Stogșoare, la o altitudine de aproximativ 990 metri. A fost explorată și cartată în anul 1978 de către Cercul de Speologie “Niphargus” Râmnicu Vâlcea. Intrarea în

Peștera Lacul Verde este relativ mare, de aproximativ 6×4 metri. Prima galeria este foarte îngustă și are o lungime de 10 metri. A doua galerie este largă și înaltă, acoperită cu fragmente mărunte și cu blocuri mari de calcar, prăbușite peste vechi concrețiuni.

Sala Mare a peșterii are podeaua accidentată din cauza numeroaselor blocuri prăbușite. De aici pornește o galerie care se ramifică după 20 metri.

Urmărește-ne pe Google News