Varza de Bruxelles – proprietăți și beneficii. Cum o gătești să fie gustoasă

Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.

De unde vine varza de Bruxelles 

Varza de Bruxelles a fost multă vreme populară în Bruxelles, Belgia, de unde și-a câștigat și numele. Deși sunt originare din regiunea mediteraneană cu alte specii de varză, varza de Bruxelles a apărut pentru prima dată în nordul Europei în secolul al V-lea.

Ulterior a fost cultivată în secolul al XIII-lea lângă Bruxelles, Belgia, de unde și-a derivat numele. Numele soiului Gemmifera înseamnă producător de muguri.

Varza de Bruxelles a fost cultivată în Roma Antică, încă din secolul al XIII-lea în ceea ce este acum Belgia. Prima referință scrisă datează din 1587. Această legumă s-a bucurat de o popularitate în sudul Olandei, care s-a răspândit în cele din urmă în părțile mai reci ale Europei de Nord.

Despre varza de Bruxelles

Varza de Bruxelles crește în intervale de temperatură de 7-24 de grade celsius. Câmpurile sunt pregătite pentru recoltare la 90 până la 180 de zile după plantare.

Lăstarii comestibili cresc ca mugurii de-a lungul laturii tulpinilor lungi și groase de aproximativ 60 până la 120 cm înălțime, maturându-se în câteva săptămâni de la partea inferioară la cea superioară a tulpinii. 

Recomandări

România, campioana în UE la riscul de sărăcie pentru persoane care au crescut în familii nevoiașe. Influența educației | Studiu

Varza poate fi culeasă manual în coșuri, caz în care se fac mai multe recolte din cinci până la 15 muguri odată, sau tăind întreaga tulpină simultan pentru prelucrare sau prin recoltare mecanică, în funcție de varietate. 

Fiecare tulpină poate produce 1,1 până la 1,4 kg de mici verze. Varza de Bruxelles face parte din aceleași specii ca și broccoli, varza, varza kale și acephala.

Soiurile purpurii sunt hibrizi între varza roșie și varza verde de Bruxelles, dezvoltată de un botanist olandez. 

Valori nutriționale

Varza de Bruxelles crudă este în proporție de 86% apă, 9% carbohidrați, 3% proteine și grăsimi neglijabile.

Conform bazei de date FoodData Central a Departamentului Agriculturii al Statelor Unite (USDA), 130 de grame de varză de Bruxelles crudă conține:

• 37,8 calorii
• 0,264 g de grăsime
• 7,88 g carbohidrați
• 2,97 g de proteine
• 130 de grame de varză de Bruxelles fiartă conține:
• 56,2 calorii
• 0,78 g de grăsime
• 11,08 g carbohidrați
• 3,98 g proteine

Recomandări

Capcanele imobiliare pe care să le eviți la achiziția unei locuințe. Arhitect Radu Negoiță: „Apartamente la 35.000 de euro sunt posibile doar dacă le faci de 10-15 mp bucata” I Interviu

Consumul aceleiași cantități de varză de Bruxelles va furniza, de asemenea, următoarele substanțe nutritive:

Vitamina C 83,11% din necesarul zilnic pentru bărbați și 99,73% pentru femei

Vitamina K-1 130% din necesarul zilnic pentru bărbați și 173,33% pentru femei

• Vitamina B-6 14,85% din necesarul zilnic
• Folat 13,43% din necesarul zilnic
• Potasiu 7,28% din necesarul zilnic 

Consumul de varză de Bruxelles în exces poate să nu fie potrivit pentru persoanele care iau anticoagulante, deoarece acestea conțin vitamina K, un factor de coagulare a sângelui.

Beneficii și proprietăți 

Ajută la controlul diabetului

Varza de Bruxelles conține acidul alfa-lipoic antioxidant (ALA). Într-o cercetare din 2019 s-a demonstrat capacitatea acestei legume de a reduce nivelurile de glucoză, de a crește sensibilitatea la insulină și de a preveni modificările induse de stresul oxidativ la persoanele cu diabet zaharat.

Administrarea de suplimente ALA poate duce la scăderea leziunilor nervoase pentru persoanele cu diabet zaharat, potrivit studiilor.

Cu toate acestea, majoritatea studiilor au utilizat ALA intravenos (IV) sau suplimente cu doze mari. Nu este clar dacă consumul substanței în doze mai mici ca parte a dietei ar oferi aceleași beneficii.

Recomandări

Razii în cluburile de noapte din Ucraina, de unde armata saltă tineri petrecăreți ca să-i trimită pe front | VIDEO

Previne cancerul

Legumele crucifere, cum ar fi varza de Bruxelles, conțin compuși care conțin sulf, de aici și gustul lor amar. În timpul consumului și digestiei, acești compuși se descompun în alți compuși activi care pot împiedica dezvoltarea cancerului în unele organe la animale.

Cu toate acestea, studiile au fost neconcludente cu privire la efectele preventive ale compușilor care conțin sulf asupra riscului de cancer la om. Institutul Național al Cancerului (NCI) a concluzionat că studiile privind riscul de cancer de prostată, colorectal, pulmonar și de sân nu au găsit, în general, nicio asociere între aportul de legume crucifere și cancer.

Varza de Bruxelles conține, de asemenea, o cantitate mare de clorofilă, pigmentul verde care apare la plante. Un studiu din 2018, privind celulele cancerului pancreatic, a sugerat că clorofila poate servi ca antioxidant, acționând împotriva unora dintre compușii responsabili de dezvoltarea cancerului pancreatic.

Numeroase studii au arătat, de asemenea, că unii compușii găsiți în legumele crucifere ar putea avea efecte puternice de combatere a cancerului. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma orice legături între aportul de legume crucifere și riscul de cancer.

Ajută la sănătatea ochilor 

Varza de Bruxelles conține multă vitamină C. O cantitate suficientă de vitamina C din dietă poate ajuta la sănătatea ochilor și să reducă riscul de cataractă, potrivit studiilor.

Ajută la sănătatea și aspectul pielii

Includerea vitaminei C antioxidante ca parte a dietei poate ajuta la protejarea celulelor pielii împotriva deteriorării solare și a poluării.

Vitamina C poate combate, de asemenea, deteriorarea radicalilor liberi și este necesară pentru producerea de colagen, o proteină care ajută la susținerea rezistenței și elasticității pielii. Acest lucru poate reduce ridurile și poate îmbunătăți textura generală a pielii.

Varza de Bruxelles este, de asemenea, o sursă bună de provitamină A sub formă de betacaroten, care este crucială pentru o piele sănătoasă. O cană de varză de Bruxelles crudă oferă 396 micrograme de betacaroten.

Consum și depozitare

Încercați să găsiți varză de Bruxelles care este încă pe tulpină. Aceasta înseamnă că sunt încă proaspete. De asemenea, este mai bine să cauți cele mai mici dintre ele. Acestea tind să fie mai dulci și mai delicate decât varianta mai mare.

Asigură-te că frunzele sunt strânse și ferme. Frunzele libere indică muguri mai vechi. 

Păstrează varza de Bruxelles într-o pungă la frigider. Cu cât ele sunt mai proaspete, cu atât vor fi mai puțin amare. Ai grijă să nu gătești excesiv varza de Bruxelles, deoarece acest lucru tinde să îi ofere o aromă amară și poate diminua valoarea nutrițională.

Poți consuma varza de Bruxelles în mai multe feluri. Poți să o tai feliuțe și o să o consumi crudă în salate sau poți să o gătești la aburi, la cuptor sau să o prăjești ușor. 

Este ideală și în ciobe, dar și ca garnitură pentru diverse feluri de mâncare, cum ar fi peștele.

Poți să o gătești împreună cu sosuri și se potrivește foarte bine în mâncarea chinezească. Dacă adaugi soia și puțină miere, vei obține un sos dulce-sărat și lipicios, care va îmbunătăți gustul acestei legume.

În plus, poți să o combini cu porumb baby și urechi de lemn, pentru o garnitură ideală la noodleși sau alte preparate chinezești.

Dacă vrei, poți să adaugi varză de Bruxelles în diferite piureuri, precum cel de cartofi, de morcov sau mazăre. Poți să o „ascunzi” în smoothie-uri pentru un plus de vitamine și minerale.

O poți consuma și murată, scăpând de gustul înțepător, dacă nu îți place.

Vrei să afli mai multe despre păstârnac? Uite ce poți să gătești cu el

Sursă foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News