ComenteazăÎn acest articol, vom acoperi ce înseamnă expresia, contextul ei istoric și de ce este încă spusă în mod obișnuit astăzi.
Cuprins:
Care este originea expresiei „Veni, vidi, vici”
Potrivit însemnărilor lui Plutarh din secolul I d.Hr., Iulius Cezar ar fi trimis la Roma prietenului său Amantius un mesaj scris cu aceste trei cuvinte. Sintagma este citată de scriitorul şi moralistul grec în opera sa biografică „Viața lui Cezar”.
A fost modalitatea lui de a se lăuda în fața acestuia pentru victoria repurtată la Zala (anul 47 î.Hr.) împotriva regelui Pontului, Farnaces al II-lea, susținătorul lui Pompei. Dar nu atât pentru victoria în sine, ci mai ales pentru rapiditatea cu care aceasta a fost obținută.
În schimb, Suetoniu, unul dintre cei mai importanți istorici romani, descria în „Viața celor 12 Cezari” o mare parte din fastul și spectacolul revenirii lui Cezar la Roma.
El susținea că în fața împăratului, soldații ar fi purtat o tăbliță cu inscripția „Veni, vidi, vici”, ceea ce semnifica în viziunea sa „ce s-a făcut, la fel ca și expedierea cu care s-a făcut”.
Conform unei alte versiuni expuse de Appian de Alexandria în eseul „Războaiele civile”, Iulius Cezar ar fi trimis Senatului Romei un raport al victoriei sale împotriva lui Farnaces conținând tocmai aceste cuvinte.
- Descoperă cele mai interesante curiozități despre Imperiul Roman
Ce înseamnă „Veni, vidi, vici”?
Odată cu trecerea timpului, expresia „Veni, vidi, vici” a devenit din ce în ce mai cunoscută, iar în zilele noastre este des folosită ca atare în toate limbile pentru a se sublinia obținerea unui succes de netăgăduit.
De fapt, aceste vorbe sunt utilizate pe scară largă în lumea afacerilor, în domeniul juridic și în competițiile sportive pentru a face referire la acest mod de a face față diferitelor provocări.
Expresia se traduce prin „Am venit, am văzut, am învins”, iar cuvintele provin de la verbele latine venīre (a veni), vidēre (a vedea) și vincĕre (a învinge) conjugate la trecut, persoana întâi.
Popularitatea de care se bucură această expresie a fost valorificată în diverse contexte, uneori adaptată și modificată, în muzică, film, literatură sau în domeniul publicității.
Expresia „Veni, vidi, vici”, adaptată în diverse domenii
Cea mai simplă explicație pentru care „Veni, vidi, vici” este atât de populară este aceea că provine de la Iulius Caesar, una dintre cele mai importante figuri ale istoriei, și că are un mesaj simplu și cu greutate.
Deoarece este scurtă și atrăgătoare, expresia a fost preluată de-a lungul istoriei și adaptată. Există multe versiuni ale expresiei rostite de Iulius Cezar, care au fost și sunt folosite și în alte contexte, unele militare, altele satirice.
În 1683, Ian al III-lea al Poloniei striga către soldații săi „Venimus, Vidimus, Deus vicit”, adică „Am venit, am văzut și Dumnezeu a cucerit” după Bătălia de la Viena.
În opera sa din 1724, „Giulio Cesare în Egitto” (n.n. – Iulius Cezar în Egipt), compozitorul german Georg Friedrich Händel a folosit o versiune italiană a celebrei expresii: „Curio, Cesare venne, e vide e vinse” sau „Curio, Caesar a venit, a văzut și a cucerit”.
De asemenea, melodia „These Foolish Things (Remind Me of You)”, cântată de Billie Holiday în anii 50, include versul „Tu ai venit, ai văzut, m-ai cucerit”. La fel, în piesa „Encore” a cunoscutului rapper Jay-Z, există un vers „Am venit, am văzut, am cucerit”.