Sunt medicamente!
Dacă ar fi să ne supunem recomandărilor comercianților, ar însemna să luăm zeci de tablete pe zi, ca să acoperim toată gama de posibile afecțiuni de prevenit. Copiii nici nu au cum să refuze acest „tratament” obligatoriu la care îi supun părinții. Riscurile la care ne expunem astfel sunt uriașe. Și primul care are de suferit e ficatul, silit să „digere” substanțe toxice în exces. „Dintre toate medicamentele pe care părinţii le administrează copiilor fără recomandarea medicului, 61% sunt vitamine sau suplimente alimentare. Este îngrijorător, pentru că pot fi dăunătoare în aceeaşi măsură în care sunt benefice. Vitaminele şi suplimentele trebuie considerate medicamente și le recomandăm părinţilor să ia legătura cu pediatrul înainte de a le administra celui mic. Medicamentele nu sunt bomboane”, spune Cristian Luţan, director executiv adjunct, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Dr. Evelina Moraru, medic pediatru la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria” din Iaşi, explică: „În unele cazuri, alimentele nu oferă toate vitaminele necesare. Sunt situaţii în care copiii au nevoie de vitaminele K, D şi de calciu, foarte important în metabolizarea corectă, eficientă a vitaminei D. Procesul creşterii şi activitatea intensă implică un consum caloric crescut şi astfel, uneori, cei mici au nevoie de vitamine. Dar sunt atât de multe lucruri de analizat, încât numai medicii pot determina dacă e nevoie într-adevăr de suplimente”.
Iată cum ne fac rău
„Când hrana e diversificată şi cuprinde toate alimentele necesare, dacă suntem activi, nu avem nevoie de suplimente. În condiţii de boală însă, suplimentările vitaminice trebuie alese doar de medic. Spre exemplu, doar el ar putea şti faptul că utilizarea substanţelor antitermice necesită şi o suplimentare de vitamine din grupul celor antioxidante, cum este vitamina C”, spune dr. Evelina Moraru.
► În timpul sarcinii, pentru gravide, există scheme foarte precise de administrare a vitaminelor, cu precădere a vitaminei D, a cărei carență duce la rahitism, în exces afectează grav rinichii, favorizează cancerul de pancreas și de prostată, iar cea injectabilă duce la afecțiuni cardiace la nou-născut.
► Gravida care ia prea multă vitamina A riscă să nască un copil cu malformații. O cantitate prea mare de vitamina A poate fi cauza unor boli neurologice grave, fragilizează oasele, îmbolnăvește ficatul și chiar poate scurta viața.
► Cantitățile mari de vitamina E prezintă risc de cancer, în special pulmonar. Dar pot determina și creșterea tensiunii la hipertensivi, iar aceștia, diabeticii și cei care suferă de hipertiroidie trebuie să fie extrem de precauţi.
► Excesul de B9 crește riscul apariției cancerului de prostată.
► Prea mult fier afectează organele interne, iar excesul de calciu ne predispune la atac de cord și accidente vasculare cerebrale.
► Consumul exagerat de acid folic duce la dereglarea somnului și la pierderea gustului. Fluorul înțepenește articulațiile, cuprul dă arsuri gastrice, magneziul afectează respirația și sistemul neuromuscular, zincul produce anemie, betarotenul crește riscul de cancer pulmonar. Supradozele de B1 afectează tiroida și secreția de insulină.
► Studii recente arată că excesul de suplimente poate produce modificări ale ADN-ului, cauzează cancer, iar cercetătorii atrag atenția că luând nutrienți de capul nostru e ca și cum am juca ruleta rusească cu propria noastră sănătate.