Vulcanul Fagradalsfjall din Islanda – localizare, istoria erupțiilor, curiozități

Acesta se numește Fagradalsfjall și stârnește interesul unui număr tot mai mare de turiști, deși este considerat unul dintre cei mai periculoși din lume. Dacă ești interesat să afli mai multe informații despre acest vulcan te afli în locul potrivit pentru că, în cele ce urmează, îți vom spune tot ceea ce trebuie să știi despre Fagradalsfjall, cea mai fierbinte atracție din Islanda.

Vulcanul: ce este și de ce erupe

Termenul de vulcan definește o deschidere situată pe suprafața unei planete, care permite evacuarea unor materiale mai calde decât mediul înconjurător care se află în interiorul său. Altfel spus, vulcanul este o formațiune geologică de formă conică, ce este creată prin acumularea de materiale rezultate din erupția magmei. Aceasta provine dintr-un focar situat la adâncime în manta sau în scoarța unui corp ceresc și iese la suprafață printr-o deschidere denumită ventră vulcanică.

Magma vulcanică este un amestec lichid alcătuit din minerale topite, gaze și fragmente de diferite roci, iar când aceasta ajunge la suprafață se numește lavă. Conul vulcanului sau vârful se formează prin ridicarea scoarței sub presiunea gazelor și a magmei. Materiile topite și incandescente ies la suprafață printr-un crater, care poate avea diverse forme și dimensiuni.

Recomandări

Moartea mezzosopranei Maria Macsim Nicoară are toate șansele să rămână doar un accident casnic pe fondul consumului de alcool. Soțul artistei a refuzat să fie audiat din nou

Oamenii din Antichitate credeau că vulcanii se află sub controlul zeilor. De altfel, cuvântul „vulcan” provine de la Vulcan, care era zeul focului în mitologia romană, aflăm de pe site-ul National Geographic. În prezent, există peste 1.500 de vulcani potențial activi în întreaga lume.

Câte tipuri de erupții vulcanice există

Fenomenul prin care magma ajunge la suprafață poartă denumirea de erupție vulcanică și se produce atunci când scoarța terestră cedează chiar și la cea mai mică presiune. Punctele slabe sunt reprezentate de niște fisuri care își fac apariția la nivelul scoarței terestre ori de limitele dintre plăcile tectonice continentale.

Adeseori, erupțiile vulcanice sunt însoțite de mișcări seismice, emisii de gaze, nori de cenușă, bombe vulcanice și lavă. Acestea sunt de două feluri: erupții efuzive, adică acele erupții silențioase, care scot lava bazaltică la suprafață cu o viteză redusă, și erupții explozive, care sunt violente și în timpul căreia materialele vulcanice sunt aruncate în aer pe distanțe foarte mari. Totodată, lava poate fi săracă în silicat și foarte periculoasă pentru persoanele care locuiesc sau se află în apropiere de vulcan în momentul erupției.

Recomandări

Răscoala sătenilor de la Lupșa, Alba. Cum au fost deposedați de sute de hectare de terenuri și păduri prin cadastrarea sistematică a imobilelor

Erupția unui vulcan poate să debuteze printr-un jet fierbinte de gaze și de vapori de apă, care este urmat de expulzarea materialelor solide de diferite dimensiuni, după care lava poate să înceapă să curgă sub forma unor torenți ori a unor șuvoaie de foc pe marginile craterului. Modul în care un vulcan poate să erupă depinde de compoziția lavei, dar și de cantitățile de gaze pe care acesta le conține, mai notează sursa citată.

Fagradalsfjall: localizare și etimologie

Fagradalsfjall este numele unui vulcan tuya activ, care s-a format în timpul ultimei perioade glaciare în Peninsula Reykjanes. Numele provine de la cuvintele islandeze „fagur”, care înseamnă „frumos”, „dalur”, care se traduce prin „vale”, și „fjall”, adică „munte”. Acesta este situat la o distanță de aproximativ 40 de kilometri sud de capitala Islandei, Reykjavík. Regiunea găzduiește și aeroportul Keflavik, precum și faimoasa atracție turistică Laguna Albastră.

Recomandări

Revoltă pentru pâine în România comunistă. Cum a fost reprimat cu focuri de armă protestul minerilor din Motru, în octombrie 1981

În aceste condiții, poziția vulcanului este mult mai accesibilă comparativ cu alte situri vulcanice, mai ales după ce a fost declarată ca sigură de vizitat de către autoritățile islandeze. În Islanda există 32 de sisteme vulcanice active, cel mai mare număr din Europa, iar din această cauză aici are loc, în medie, o erupţie vulcanică la fiecare 5 ani.

Fagradalsfjall este, de asemenea, și numele unui lanț vulcanic mai întins, care acoperă o zonă de 5 kilometri lățime și 16 kilometri lungime, între sistemele Eldvörp-Svartsengi și Krýsuvík. Cel mai înalt vârf din această zonă este Langhóll, care are 385 de metri, aflăm de pe enciclopedia online Wikipedia. Fagradalsfjall este primul vulcan activ din peninsula Reykjanes inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

De ce au loc erupții vulcanice în Islanda

Islanda este situată de-a lungul limitei de plăci tectonice a Dorsalei Atlantice, o fisură ce separă plăcile tectonice eurasiatică şi cea nord-americană. Mişcarea acestor plăci este parţial responsabilă pentru activitatea seismică din Islanda, iar fisurile și activitatea vulcanică sunt cauzate de desprinderea lentă a celor două plăci tectonice. Erupțiile vulcanice din această regiune oferă o perspectivă asupra geologiei active și a vulcanilor din Islanda.

Aceștia nu sunt responsabili doar pentru una dintre cele mai frumoase atracții turistice din această țară, ci și pentru gheizere, încălzirea izvoarelor termale și pentru toată energia geotermală pe care o folosesc islandezii. Unii oameni de știință au spus că în acest caz este vorba despre o retrezire a regiunii Reykjanes, unde nu au mai avut loc erupții vulcanice de 800 până la aproximativ 900 de ani. Cercetătorii spun că s-ar putea să asistăm la începutul unei noi perioade de erupții, care se vor produce în toată țara, relatează Iceland Tours.

Istoria erupțiilor vulcanului Fagradalsfjall

Înregistrările documentare păstrate de când Islanda a fost colonizată arată faptul că în Peninsula Reykjanes nu a avut loc nici o erupție vulcanică de mai bine de 800 de ani. Prima astfel de activitate s-a produs la data de 19 martie 2021, atunci când oamenii din orașul Grindavík și din alte părți ale peninsulei Reykjanes au raportat o lumină strălucitoare pe cer.

Nu a fost detectat nici un tremor de erupție, așa că singura modalitate de a confirma dacă era vorba despre începutul unei erupții vulcanice a fost ca oamenii de știință să arunce o privire în zonă. Aflați la bordul unui elicopter al Pazei de Coastă, aceștia au survolat vulcanul și au putut să confirme că a apărut o fisură eruptivă cu o lungime de 180 de metri în văile Geldingadalir, la sud de muntele Fagradalsfjall. Fluxul constant de lavă, care avea aproximativ 6 metri cubi, a fost în curând concentrat în două cratere care au erupt continuu.

Cu toate acestea, vulcanologii au spus că este vorba despre o erupție mică și nu se așteaptă ca aceasta să reprezinte o amenințare pentru oamenii sau pentru proprietățile din apropiere deoarece acesta este un așa-numit vulcan tabular cu magmă foarte subțire. După câteva săptămâni au apărut noi fisuri și au început să se deschidă noi orificii, în timp ce altele au devenit inactive. La un moment dat, au erupt simultan șase cratere.

Erupția din urmă cu mai bine de trei ani a fost efuzivă și a continuat să arunce sporadic lavă proaspătă timp de șase luni, până la data de 18 septembrie 2021, aceasta fiind cea mai lungă erupție din Islanda în secolul al XXI-lea, potrivit site-ului Visit Iceland.

O altă erupție, foarte asemănătoare cu cea din 2021, a început la 3 august 2022 și a încetat pe 21 august, în timp ce o a treia erupție vulcanică s-a produs la nord de Fagradalsfjall, în apropiere de Litli-Hrútur, pe data de 10 iulie 2023 și s-a încheiat pe 5 august același an. Erupţiile au fost precedate de o serie de seisme, unele dintre ele destul de puternice. Datorită acestor cutremure, oamenii de ştiinţă islandezi au putut să prevadă erupţiile şi să le declare iminente.

Curiozități despre vulcanul Fagradalsfjall

• Peninsula Reykjanes a fost creată cândva în ultimii șapte milioane de ani, ceea ce face ca aceasta să fie una dintre cele mai tinere regiuni din Islanda. Ca referință, Westfjords din Islanda sunt din punct de vedere geologic cea mai veche zonă de aici, având o vârstă de peste 16 milioane de ani. Asta înseamnă că a existat o perioadă de 9 milioane de ani în care Westfjords au existat, dar Peninsula Reykjanes nu a existat.
• Chiar dacă Fagradalsfjall este o zonă vulcanică, acesta nu este un lanț muntos foarte înalt. Cel mai înalt vârf are doar 385 de metri înălțime, ceea ce face din această zonă un loc excelent pentru drumeții, potrivit Cars Iceland.
• Pe 3 mai 1943, o aeronavă B-24 „Hot Stuff” a avut o oprire programată pentru realimentare în Islanda, însă aceasta s-a prăbușit în zona vulcanului Fagradalsfjall. Dintre cei 16 membri ai echipajului aflați la bord doar unul singur a supraviețuit, și anume trăgătorul din turela-spate.
• Muntele Hekla este unul dintre cei mai activi vulcani din Islanda, cu numeroase erupții de-a lungul istoriei, care au devastat rezervele de hrană ale Islandei în multe rânduri. Ultima erupție a avut loc în anul 2000.
• Aproximativ o treime din toată lava care a acoperit suprafața Terrei din Evul Mediu a provenit în urma erupțiilor din Islanda.
• Peste 90% dintre locuințele islandeze sunt încălzite cu energie geotermală.
• Tríhnúkagígur este un vulcan adormit, care a erupt ultima dată în urmă cu aproximativ patru mii de ani.
• Cea mai distructivă erupție vulcanică islandeză a avut loc în anul 1783. Aceasta poartă denumirea de Skaftáreldar (n.n. – incendiile lui Skaftá) și a provocat moartea a circa un sfert din populația Islandei de la acea vreme.

Vezi şi curiozităţi despre Vulcanul Vezuviu din Italia!

Urmărește-ne pe Google News