Vulcanul Stromboli din Italia – localizare, istoria erupțiilor, curiozități

Ce este un vulcan și de ce au loc erupții vulcanice

Termenul de „vulcan” se referă la o deschizătură de pe suprafața scoarței Pământului prin care magma (rocă topită), gaze și alte materiale volatile din interiorul acesteia, care sunt mai calde decât mediul înconjurător, sunt expulzate în afară.

Cu alte cuvinte, vulcanul este o formațiune geologică care are o formă conică și care este creată prin acumularea de materiale rezultate din erupția magmei. Aceasta provine dintr-un focar situat la adâncime în manta sau în scoarța unui corp ceresc și iese la suprafață printr-o deschidere denumită ventră vulcanică, notează specialiștii de la National Geographic.

Magma vulcanică este un amestec lichid alcătuit din minerale topite, gaze și fragmente de diferite roci, iar când aceasta ajunge la suprafață se numește lavă. Conul vulcanului sau vârful se formează prin ridicarea scoarței sub presiunea gazelor și a magmei. Materiile topite și incandescente ies la suprafață printr-un crater, care poate avea diverse forme și dimensiuni.

Vulcanii sunt alimentați de activitatea tectonică dintr-o regiune, în special de mișcarea plăcilor tectonice care formează crusta terestră. Oamenii din Antichitate credeau că vulcanii se află sub controlul zeilor. De altfel, cuvântul „vulcan” provine de la Vulcan, care era zeul focului în mitologia romană.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Erupții vulcanice: tipuri și caracteristici

Fenomenul prin care magma ajunge la suprafață poartă denumirea de erupție vulcanică și se produce atunci când scoarța terestră cedează chiar și la cea mai mică presiune. Punctele slabe sunt reprezentate de niște fisuri care își fac apariția la nivelul scoarței terestre ori de limitele dintre plăcile tectonice continentale.

Adeseori, erupțiile vulcanice sunt însoțite de mișcări seismice, emisii de gaze, nori de cenușă, bombe vulcanice și lavă. Acestea sunt de două feluri: erupții efuzive și explozive. Cele efuzive sunt acele erupții silențioase, care scot lava bazaltică la suprafață cu o viteză redusă, în timp ce erupțiile explozive sunt violente, iar în timpul lor materialele vulcanice sunt aruncate în aer pe distanțe foarte mari. Aceste erupții vulcanice pot crea formațiuni geologice impresionante, cum ar fi conurile vulcanice, câmpiile de lavă și craterele.

Lava poate fi săracă în silicat și foarte periculoasă pentru persoanele care locuiesc sau se află în apropiere de vulcan în momentul erupției.

Erupția unui vulcan poate să debuteze printr-un jet fierbinte de gaze și de vapori de apă, urmat de expulzarea materialelor solide de diferite dimensiuni, după care lava poate să înceapă să curgă sub forma unor torenți ori a unor șuvoaie de foc pe marginile craterului. Modul cum poate erupe un vulcan depinde de compoziția lavei și de cantitățile de gaze pe care acesta le conține, mai notează sursa citată anterior.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

De ce au loc erupții vulcanice în Italia

Italia este o țară situată la intersecția plăcilor tectonice Eurasiatică și Africană, ceea ce face ca această regiune să fie una dintre cele mai active din punct de vedere vulcanic din lume. Subducția plăcii africane sub placa eurasiatică creează condițiile necesare pentru formarea magmei și, implicit, pentru erupțiile vulcanice. Pe lângă aceasta, așa cum spuneam, Italia are 12 vulcani faimoși, printre care Etna, Vezuviu și Stromboli și, totodată, conține singurii vulcani activi din Europa continentală, deși insule vulcanice sunt prezente și în Grecia, în arcul vulcanic din sudul Mării Egee, aflăm de pe enciclopedia online Wikipedia.

Dincolo de asta, trebuie spus că în Italia mai există și patru vulcani submarini activi. Centrele eruptive active din Italia sunt grupate în principalele provincii magmatice. Harta vulcanică ia în calcul provinciile magmatice prezente de la Miocenul Mijlociu până la Cuaternar, de la centre active și liniștite, la manifestări hidrotermale târzii. Precizăm că manifestările vulcanice care datează din Paleozoic și până în Terțiarul inferior, acum complet inactive, nu sunt luate în considerare aici.

Este important de știut că în Italia există trei grupuri principale de vulcanism. Avem o linie de centre vulcanice, care se întinde spre nord-vest de-a lungul părții centrale a Italiei (vezi arcul vulcanic Campanian), apoi este un grup situat la nord-est de Sicilia, în Insulele Eoliene, unde se află și vulcanul Stromboli, și un grup aflat la sud-vest de Sicilia, în jurul insulei Pantelleria, în Strâmtoarea Siciliei din Marea Mediterană. De asemenea, Sardinia are o istorie geologică total separată de cea din restul Italiei, aici având loc mai multe cicluri de activitate vulcanică.

Recomandări

Laura Crișan a fost arestată împreună cu cei doi complici. Fiica afaceristului asasinat la Arad ajunge după gratii

Ultimul dintre acestea s-a încheiat la începutul Pleistocenului, iar în prezent găzduiește doar vulcani permanent stinși. Italia a fost prima țară care a exploatat energia geotermală pentru a produce electricitate. Gradientul geotermal ridicat, care formează o parte a „Cizmei” o face potențial exploatabilă și în alte regiuni. De altfel, o serie de cercetări efectuate în anii 1960 și 1970 au identificat câmpuri geotermale potențiale în provinciile Lazio și Toscana, dar și în majoritatea insulelor vulcanice.

Vulcanul Stromboli: localizare și etimologie

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Stromboli este unul dintre cei mai activi vulcani de pe Terra și unul dintre cei șase vulcani activi de pe teritoriul Italiei, alături de Etna, Vezuviu, Vulcano, Campi Flegrei şi Ischia. Acest stratovulcan este compus din rânduri alternative de cenușă întărită, lavă și roci vulcanice.

Este localizat pe insula italiană cu acelaşi nume, în largul coastei de nord-est a Siciliei, care este cea mai nord-estică insulă din arhipelagul Insulelor Eoliene din Marea Tireniană, care are legătură cu Marea Mediterană. Înălțimea platformei insulare atinge o altitudine medie de 926 de metri, având o formă circulară, în timp ce conul vulcanului are o înălțime maximă de 3.000 de metri. Stromboli își începe baza la 924 de metri sub nivelul Mării Tireniene, ridicându-se la o altitudine de 924 de metri deasupra nivelului mării.  Cu o suprafață totală de 12,6 km², această insulă este de origine vulcanică și este cunoscută pentru activitatea sa vulcanică constantă.

Cum este supranumit vulcanul Stromboli

Vulcanul Stromboli erupe aproape în continuu din 1932, fiind activ de mai bine de 2.000 de ani,motiv pentru care a fost supranumit „Farul Mediteranei”, potrivit Geology.com. În pofida faptului că ultima erupție gravă a avut loc înurmă cu mai bine de un secol, în anul 1921, lava fluidă curge continuu din craterul său spre mare.

Vulcanul Stromboli este celebru datorită spectacolului impresionant de lumini care este creat de erupțiile explozive. Geologii folosesc cuvântul „Strombolian” pentru a descrie în mod clar activitatea eruptivă similară la alți vulcani. Stromboli este, totodată, numele unui fel de mâncare similar cu celebra pizza, specific acestei zone. Acesta este, în fapt, un rulou mare făcut din aluat, care se umple cu brânză, roșii, ierburi și carne și apoi se coace.

Istoria erupțiilor vulcanului Stromboli

Primele erupții din insula Stromboli au început acum aproximativ 200.000 de ani și au format vulcanul Strombolicchio, acum erodat. În urmă cu circa 160.000 de ani, a început să se formeze insula Stromboli propriu-zisă, pentru ca în următorii 150.000 de ani fluxurile de lavă și depozitele piroclastice să „construiască” un stratovulcan, care a fost în cele din urmă acoperit de depozite piroclastice și fluxuri de lavă.

În perioada Neostromboli s-a format edificiul vulcanic modern, care a implicat numeroase prăbușiri de calderă de flanc și de vârf. Sursele eruptive actuale sunt situate în vârful Sciara del Fuoco (n.n. – Șirul de foc), o „cicatrice” mare din partea de nord-vest a insulei, care s-a format în urmă cu vreo 5.000 de ani. Sciara del Fuoco reprezintă cel mai grav pericol vulcanic de pe Stromboli.

O prăbușire catastrofală a sectorului nu numai că ar disloca volume mari de material și, eventual, ar expune sistemele de diguri de pe versantul nord-vestic al vulcanului, dar ar putea crea și un val tsunami, care ar provoca pagube importante dacă ar ajunge pe oricare dintre celelalte insule situate în arhipelagul Eolian ori pe coasta siciliană, mai precizează Geology.com.

Activitatea vulcanică de pe insula Stromboli a fost înregistrată de istorici de peste 1.000 de ani și variază de la degazare ușoară la fluxuri de lavă și erupții explozive violente. Documente din 1907 indică faptul că erupția din acel an a provocat o explozie atât de puternică încât au fost sparte ferestrele caselor din satele de pe insulă.

De asemenea, exploziile puternice din 1930 au fost asociate cu un cutremur care a creat și un mic val tsunami. Cea mai recentă erupție a început în 1932 și continuă, practic, neîntrerupt de atunci. Periodic, stilul eruptiv al vulcanului Stromboli se schimbă, iar orificiile din apropierea vârfului acestuia produc fluxuri de lavă care sunt canalizate de Sciara del Fuoco către mare, iar cele mai recente au avut loc în 2002 și în 2007.

Una dintre cele mai notabile erupții recente a avut loc în 2002, când o serie de explozii mai mari decât de obicei au declanșat alunecări de teren și au dus la evacuarea temporară a locuitorilor de pe insulă. O altă erupție gravă a avut loc în iulie 2019, atunci când în urma exploziei puternice un turist a murit și alții au fost răniți.

Curiozități despre vulcanul Stromboli

• Grecii antici credeau că Zeul Focului, Hefaistos, trăia sub Aitne (n.n. – Muntele Etna în greaca veche). Legenda spune că zeul titan Prometeu a furat focul din vulcanul lui Hefaistos pentru a-l putea oferi oamenilor.
• Locuitorii din vechea Grecie au identificat o a doua fierărie a lui Hefaistos, și anume o insulă situată la nord de Sicilia, pe care au numit-o Therassia. Se spune că această identificare s-ar datora numeroaselor fumarole care acționau ca niște coșuri de fum ale unei fierării subterane. Deși, insula este foarte activă din punct de vedere vulcanic, erupțiile reale de pe Therassia sunt rare, la secole distanță.
• Când romanii au decis să identifice Vulcanus cu Hefaistos, zeul focului, insula a trebuit să-și schimbe numele, iar în latină insula a devenit cunoscută drept Vulcano. În cele din urmă, numele insulei va deveni termenul generic pentru un munte în erupție.
• Activitatea vulcanică din insula Stromboli a fost documentată de cel puțin 2.700 de ani, fiind una dintre cele mai lungi înregistrări de vulcanism din lume, notează Aitnemed.
• Cea mai mare insulă din arhipelagul insulelor Eoliene este Lipari, iar alături de aceasta mai sunt și alte insule ca Vulcano, Salina, Stromboli, Filicudi, Alicudi și Panarea.
• Există și mulți vulcani submarini, cel mai mare fiind Marsili. Situat la circa 175 de kilometri sud de Napoli, acesta are o înălțime de 3.000 de metri, iar vârful și craterul se află la 450 de metri sub nivelul mării. În bazinul Marsili mai sunt și alți vulcani submarini: Sisifo, Enarete, Eolo, Lametini, Alcione, Glabro și Palinuro.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News