Vulcanul Taal din Filipine – localizare, istoria erupțiilor, curiozități

Aproximativ 75% dintre aceștia sunt poziționați în interiorul Cercului de Foc al Pacificului. Vulcanii reprezintă un punct de referință în studiul vulcanologiei, dar și în înțelegerea dinamicii interne a planetei noastre. Unul dintre aceștia este vulcanul filipinez Taal.

Situat în arhipelagul Filipine din Cercul de Foc al Pacificului, Taal nu este doar un simbol al puterii naturii, ci și un obiect de cercetare important pentru științele geologice, care le oferă experților vulcanologi oportunități unice pentru a studia procesele vulcanice și dinamica internă a Pământului. Dacă dorești să afli mai multe informații despre acest vulcan îți oferim cele mai interesante informații despre Taal, una dintre cele mai fierbinți atracții din arhipelagul filipinez.

Ce este vulcanul și de unde provine această denumire

Termenul de „vulcan” se referă la o deschizătură de pe suprafața scoarței Pământului prin care magma (rocă topită), gaze și alte materiale volatile din interiorul acesteia, care sunt mai calde decât mediul înconjurător, sunt expulzate în afară.

Cu alte cuvinte, vulcanul este o formațiune geologică care are o formă conică și care este creată prin acumularea de materiale rezultate din erupția magmei. Aceasta provine dintr-un focar situat la adâncime în manta sau în scoarța unui corp ceresc și iese la suprafață printr-o deschidere denumită ventră vulcanică, notează specialiștii de la National Geographic.

Recomandări

Avocații lui Vlad Pascu susțin că tinerii uciși în tragedia de la 2 Mai erau beți. Autorul accidentului rămâne în arest preventiv

Magma vulcanică este un amestec lichid alcătuit din minerale topite, gaze și fragmente de diferite roci, iar când aceasta ajunge la suprafață se numește lavă. Conul vulcanului sau vârful se formează prin ridicarea scoarței sub presiunea gazelor și a magmei.

Materiile topite și incandescente ies la suprafață printr-un crater, care poate avea diverse forme și dimensiuni. Vulcanii sunt alimentați de activitatea tectonică dintr-o regiune, în special de mișcarea plăcilor tectonice care formează crusta terestră. Oamenii din Antichitate credeau că vulcanii se află sub controlul zeilor. De altfel, cuvântul „vulcan” provine de la Vulcan, care era zeul focului în mitologia romană.

Ce sunt erupțiile vulcanice

Fenomenul prin care magma ajunge la suprafață poartă denumirea de erupție vulcanică și se produce atunci când scoarța terestră cedează chiar și la cea mai mică presiune. Punctele slabe sunt reprezentate de niște fisuri care își fac apariția la nivelul scoarței terestre ori de limitele dintre plăcile tectonice continentale.

Adeseori, erupțiile vulcanice sunt însoțite de mișcări seismice, emisii de gaze, nori de cenușă, bombe vulcanice și lavă. Acestea sunt de două feluri: erupții efuzive și explozive. Cele efuzive sunt acele erupții silențioase, care scot lava bazaltică la suprafață cu o viteză redusă, în timp ce erupțiile explozive sunt violente, iar în timpul lor materialele vulcanice sunt aruncate în aer pe distanțe foarte mari.

Recomandări

NATO a anunțat demisia lui Mircea Geoană din funcția de secretar general adjunct: „Munca sa cu partenerii a adus beneficii importante”

Aceste erupții vulcanice pot crea formațiuni geologice impresionante, cum ar fi conurile vulcanice, câmpiile de lavă și craterele. Lava poate fi săracă în silicat și foarte periculoasă pentru persoanele care locuiesc sau se află în apropiere de vulcan în momentul erupției.

Erupția unui vulcan poate să debuteze printr-un jet fierbinte de gaze și de vapori de apă, urmat de expulzarea materialelor solide de diferite dimensiuni, după care lava poate să înceapă să curgă sub forma unor torenți ori a unor șuvoaie de foc pe marginile craterului.

Modul cum poate erupe un vulcan depinde de compoziția lavei și de cantitățile de gaze pe care acesta le conține, mai notează sursa citată anterior.

De ce au loc erupții vulcanice în Filipine

Filipine este o țară insulară din Asia de Sud-Est, care se află în vestul Oceanului Pacific. Este un arhipelag format din peste 7.641 de insule. Acestea sunt clasificate geografic în trei diviziuni, și anume grupul Luzon în nord și vest, grupul Visayas în centru și insula Mindanao în sud.

Ele sunt răspândite în forma unui triunghi și situate la aproximativ 800 de kilometri în largul coastei Vietnamului, aflăm de pe enciclopedia online Britannica. Din punct de vedere geografic, Filipine este poziționată în interiorul Cercului de foc al Pacificului, o zonă în formă de potcoavă, care se întinde pe o lungime de peste 40.230 de kilometri de la vârful sudic al Americii de Sud, peste coasta de vest a Americii de Nord, prin Marea Bering până în Japonia și mai departe în Noua Zeelandă.

Recomandări

Rusia a lovit cu rachete balistice o școală și un spital din orașul ucrainean Poltava. 47 de persoane au fost ucise şi cel puţin 206 au fost rănite

Aici, tectonica plăcilor Pacifică și Nazca creează mișcare și începe să distrugă plăcile litosferice (învelișul exterior al planetei, aflat sub și în jurul Oceanului Pacific). De asemenea, este locul unde au loc cele mai multe erupții vulcanice și cutremure în jurul Oceanului Pacific.

Din această cauză, această regiune este predispusă nu doar la cutremure, taifunuri sau inundații, ci și la erupții vulcanice deoarece cele câteva sute de insule din arhipelag au luat naștere în urma activității efuzive. Placa tectonică a Pacificului este doar una dintre cele 20 de plăci tectonice de pe Terra aflate în continuă mișcare.

Ea se deplasează în direcția nord-vest, iar în acest context geologic s-a format grupul de insule filipineze. Oamenii de știință cred că acest punct fierbinte din lume expulzează lavă de aproximativ 70 de milioane de ani.

Vulcanul Taal: localizare, înălțime și etimologie

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Caracteristicile fizice remarcabile ale Filipinelor includ configurația neregulată a arhipelagului, linia de coastă de 36.290 de kilometri, precum și numeroasele lacuri spectaculoase. Cel mai mare lac din arhipelagul filipinez, cu o suprafață de 922 km², este Laguna de Bay de pe insula Luzon.

Tot aici, la sud-vest de lagună și la 70 de kilometri de capitala țării Manila, se află lacul Taal. Acesta ocupă 244 km², iar în mijlocul lui se găsește insula vulcanică cu același nume. Pe această insulă se află vulcanul Taal, unul dintre cei 32 de vulcani din Filipine (18 activi) și unul dintre cei mai mici din lume.

Cu toate acestea, Taal este cel de-al doilea cel mai activ vulcan din Filipine, după Mayon, cu 33 de erupții înregistrate de-a lungul timpului, potrivit site-ului Bria. În vârful vulcanului Taal, care se află la 1.000 de metri deasupra nivelului mării, se află un bazin, cunoscut sub numele de caldera, care a fost sculptat în munte în urmă cu câteva sute de mii de ani în urmă.

Caldera propriu-zisă este umplută cu apă și crează în acest fel un lac de cratere, cel mai mare de acest gen din lume. În centrul lacului craterului se află o insulă minusculă, Vulcan Point, care este unul dintre conurile vulcanului Taal.

În anii 1800, Taal era cunoscut sub numele de Bombou sau Bombon. Municipalitatea Taal și râul Taa-lan (cunoscut în prezent ca râul Pansipit) au fost denumite astfel după copacul Taa-lan, care crește de-a lungul râului.

Același arbore creștea și pe malul lacului Bombon (cunoscut în prezent ca Lacul Taal). Râul Taa-lan era un canal îngust care lega între ele lacul Taal și golful Balayan de astăzi. Taal este un cuvânt tagalog în dialectul Batangueño, care înseamnă „adevărat”, „autentic”, „pur”.

Legenda vulcanului Taal

O veche legendă filipineză spune că, în perioada preistorică, exista un bărbat pe nume Nuno, care trăia într-o casă situată în cel mai înalt punct al muntelui Taal. Acesta era foarte prietenos cu localnicii și avea grijă de plantele de pe munte. Într-o bună zi, Nuno i-a întrebat pe localnici dacă vor să planteze tutun pe munte, dar până la o anumită limită pe care el a stabilit-o.

Localnicii i-au urmat cu generozitate voința, au plantat tutunul până la linia desemnată în vârful muntelui, iar în acest fel aceștia s-au îmbogățit. Mai târziu, Nuno a convocat o întâlnire și a spus că va părăsi muntele pentru foarte mult timp, dar asta nu înseamnă că localnicii nu vor putea să continue să planteze tutun. Singura condiție era aceea de a nu depăși limita desemnată de el.

Dacă această condiție ar fi fost încălcată, el urma să confiște toate câmpurile și tutunul plantat, iar ceva rău se va întâmpla, notează site-ul Discover Walks. El a plecat, iar pentru o perioadă foarte lungă de timp, nu s-a mai întors, iar localnicii nu știau unde se află Nuno. Când prețul tutunului a crescut foarte mult, fermierii au plantat și în zona interzisă.

Trecuse deja un an, iar fermierilor nu li se întâmplase nimic rău din cauza încălcării condiției puse de Nuno. După încă un an, localnicii au organizat o petrecere în casa lui Nuno, iar în timp ce aceștia sărbătoreau, s-a produs un cutremur puternic care i-a îngrozit atât de tare, încât au fugit de pe munte. Când s-au întors după câteva zile, ei au descoperit că tot tutunul pe care îl plantaseră în zona restricționată dispăruse.

De asemenea, în partea de munte unde localnicii plantaseră tutun se formase o gaură uriașă de unde a început să iasă fum. Și astăzi, oamenii încă așteaptă ca Nuno să se întoarcă pe munte, însă vor trebui să aștepte până când acesta va termina de fumat tot tutunul pe care l-a confiscat de la localnici pentru nesupunerea lor, mai precizează sursa citată anterior.

Istoria erupțiilor vulcanului Taal

Vulcanologii filipinezi au înregistrat de-a lungul istoriei 33 de erupții ale vulcanului Taal după anul 1572, anul în care călugării augustinieni au fondat orașul Taal pe malul lacului (pe ceea ce este acum San Nicolas, Batangas). În 1591, a avut loc o altă erupție ușoară, producând mase mari de fum.

Din 1605 până în 1611, Taal a manifestat o activitate atât de mare, încât părintele Tomas de Abreu a ordonat ca pe marginea craterului să fie ridicată o cruce uriașă din lemn de anubing.

Prima erupție semnificativă a avut loc în 1716, urmată de alte două, în 1749 și 1754, aceasta din urmă provocând moartea a 12 persoane.

O sută douăzeci de ani mai târziu, Taal a erupt din nou, însă fără urmări. Cea mai catastrofală erupție a fost cea din 1911, când au murit 1.335 de persoane, relatează specialiștii de la WorldData.info. În 1965, Taal a „scuipat” lavă din nou, ceea ce a dus la decesul a 355 de filipinezi, în timp ce erupția din 1974 s-a întins pe durata a câteva luni.

În ianuarie 2020, Taal le-a dat din nou de furcă autorităților din provincia Batangas, care au fost nevoite să evacueze peste 376.000 de locuitori dintre cei 450.000 care trăiesc în aşezările învecinate și să declare stare de calamitate în zona din jurul vulcanului, ceea ce înseamnă pericol major.

În urma acelei erupții, 39 de persoane au murit din cauza unor probleme de sănătate în timp ce se aflau în centrele de evacuare ori din cauza depunerilor dense de cenuşă. Cea mai recentă erupţie a vulcanului Taal a avut loc în martie 2022 și a fost catalogată de experți drept „o erupţie freatomagmatică de scurtă durată”.

Foto: Shutterstock.com/123rf.com

Urmărește-ne pe Google News