Zilele Babelor arată destinul nostru de peste an

Alege Baba cu noroc

De la 1 la 9 martie sau până la 12 martie, cum se ştie în unele regiuni ale ţării, zilele Babelor sunt strâns legate de schimbarea vremii şi de legenda Babei Dochia. Numele ei pare să fie împrumutat de la Sfânta Muceniţă Evdochia, iar povestea este strâns legată de mărţişor. “Nu se poate şti exact dacă obiceiul mărţişorului a influenţat legenda Babei Dochia sau invers. Cert este că nu pot fi rupte una de cealaltă. De pildă, o legendă spune că Baba Dochia umbla prin pădure şi torcea lână din furcă. Găsind un bănuţ, l-a găurit, a tors un fir de aţă din furcă şi l-a legat. Aşa a făcut Baba primul mărţişor”, ne explică Ana Pascu, cercetător la Muzeul Ţăranului Român.

Pe firul legendei…

În lumea satului, Baba Dochia era asemuită cu soacra rea care îşi supune nora la grele încercări. O punea să-i aducă apa cu ciurul de la fântână, să spele lâna neagră până se făcea albă… iar, într-o zi geroasă de Făurar, să-i aducă fragi dulci de la pădure. Nora a plecat să cutreiere poienile, doar-doar o găsi o minune, că nu avea curaj să se întoarcă acasă cu mâinile goale. Pe cărare, i-a ieşit în cale Dumnezeu, cu părul alb şi lung, scăldat în lumină. I s-a făcut milă de durerea fetei şi i-a umplut cofiţa cu fragi. Cum i-a văzut Baba, s-a bucurat că vine primăvara şi şi-a pregătit turma de capre să urce la păşune. Şi-a luat nouă cojoace în spinare şi toiagul la picioare, şi pe-aci ţi-e drumul! Dumnezeu făcu vremea frumoasă şi caldă şi Baba lepădă un cojoc. Apoi dădu o ploaie straşnică şi Baba mai lepădă un cojoc, că se îngreunase cu apă. Şi tot aşa, vremea o păcăli pe Babă să-şi lepede toate cojoacele, unul câte unul. Apoi Dumnezeu, ştiind-o rea la suflet, dădu un ger straşnic de îngheţă Baba pe munte, cu tot cu caprele ei.

Recomandări

Drone kamikaze rusești surprinse deasupra Republicii Moldova, la doar 100 de metri de sol. Reacția Guvernului de la Chișinău

Babele din munţi, izvor de apă bună

Dochia din Munţii Ceahlău sau Babele de pe platoul Bucegilor sunt stânci de poveste. Ele au forme bizare, închipuind o formă omenească încovoiată, şi sunt înconjurate de stânci mai mici, caprele sau mioarele Babei care s-a prefăcut în stană de piatră. Istoricii spun că, încă din vremurile dacilor, aceste stânci au căpătat o aură mitică, fiind considerate zeităţi ale muntelui. Alte legende spun că Dochia din Ceahlău era preafrumoasa soră a lui Decebal, pe care soldaţii lui Traian au vrut să o ducă în lanţuri la Roma. Dar fata a scăpat urmăritorilor şi s-a rugat fierbinte de spiritul muntelui să o transforme în stâncă, să nu fie târâtă în sclavie. Odată cu ea, au încremenit pe vecie şi mioarele pe care le păştea. La picioarele stâncii, a răsărit un izvor subţire de apă, din lacrimile pe care le-a vărsat tânăra prigonită.
Tot Baba Dochia poartă numele şi stânca din Valea Urlătoarei, din munţii Buzăului. De sub stâncă izvorăşte o apă limpede şi rece ca gheaţa, la care se opresc şi azi ciobanii cu oile.

Credinţe din popor

► În multe regiuni, la ţară, femeile ţin ziua de 1 Martie ca pe o sărbătoare religioasă, deşi ea nu are cruce roşie în calendarul ortodox. Ele nu lucrează şi nu spală rufe, de teamă să nu o supere de Baba-Dochia cea urâcioasă, care poate întoarce crivăţul şi gerul în prag de primăvară.
►  Oamenii mai cred că vremea Babei pe care ţi-ai ales-o arată nu doar norocul de peste an, ci şi firea ta, veselă şi generoasă sau egoistă şi rea.
► Ziua de 9 martie, când Baba-Dochia îngheaţă pe munte, este considerată hotarul dintre iarnă şi primăvară. După această dată, când se sărbătoresc cei 40 de mucenici, încep zilele Moşilor care anunţă căldura şi vremea bună pentru semănat.
► Zilele friguroase de după 9 martie, când se întâmplă să mai ningă, poartă numele de Zăpada mieilor, numai bună să înmoaie pământul pentru arături. După ele, vin zilele calde ale păsărilor: Ziua Berzei,
Ziua Cucului, Ziua Mierlei.

Urmărește-ne pe Google News