Ziua Imnului Național – 29 Iulie

Cuprins:

Ziua imnului naţional al României – „Deşteaptă-te române!” – este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie. Citește mai jos de când se cântă imnul „Deșteaptă-te române”!

Când sărbătorim Ziua Imnului Național

„Deșteaptă-te, române!” nu este doar un imn, un cântec, ci reprezintă o chemare la conștientizarea valorilor naționale și la lupta pentru libertate. În fiecare an, la data de 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, care este, cum spuneam, un simbol naţional alături de drapelul tricolor, de stema ţării şi de sigiliul statului.

Intonarea Imnului Naţional al României a fost reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 şi prin normele de aplicare ale acesteia din anul 2001. Ziua Imnului Naţional a fost instituită prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, relatează Agerpres.ro.

Timp de trei ani, între 1991 și 1994, „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul Republicii Moldova, însă acesta a fost înlocuit cu imnul „Limba noastră”.

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

De ce sărbătorim „Deșteaptă-te, române!” pe 29 iulie

Instituirea acestei zile reflectă respectul și prețuirea pe care românii le au față de imnul național, dar și pentru istoria plină de sacrificii și de eroism care a dus la crearea României moderne. La data de 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann (1796-1854), culegător de folclor literar și muzical, creator de cântece și de muzică religioasă, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române!”.

De altfel, prin Raportul nr. 10 semnat de comisarul de Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, acesta informa ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti că, la data de 29 iulie 1848, cetăţenii oraşului adunaţi în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn naţional „Deşteaptă-te române!”.

Cine a compus „Deșteaptă-te, române!”

Imnul Național al României a fost compus pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică și ziarist, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.

De asemenea, muzica a fost compusă de Anton Pann, poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Poemul „Un răsunet”, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei pașoptiste, a fost pus pe note în câteva zile, acesta fiind cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, după cum precizam anterior (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie).

Poemul lui Mureșanu a fost publicat în suplimentul intitulat „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din data de 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz. Se crede că poemul este un ecou sau, mai bine spus, o replică la poezia „Către români” a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 24 mai 1848 al aceleiași reviste.

„Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul țării sub acest titlu și și-a câştigat pe loc gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care îl conţine.

Ce mesaj transmite „Deșteaptă-te, române!”

Invocarea destinului naţional reprezintă cea mai înaltă culme pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. În același timp, mesajul pe care îl transmite imnul național al țării noastre este social şi naţional deopotrivă.

În primul rând, mesajul este de natură socială deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă cu scopul de a asigura tranziţia către o lume nouă, mai bună. De asemenea, mesajul este și pur naţional datorită faptului că alătură această deşteptare a tradiţiei istorice.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Imnul Național conţine acest sublim „Acum ori niciodată”, care concentrează toate energiile vitale și mobilizează la maximum. De altfel, această sintagmă este prezentă în majoritatea imnurilor naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi la Salamina și până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.

„Deșteaptă-te, române!” – scurt istoric

Din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost cântecul drag al românilor, care i-a însoţit pe aceștia pe parcursul celor mai dificile momente ale istoriei, și anume în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878 şi în cele două războaie mondiale.

Prima înregistrare a acestei melodii a fost realizată pe disc, în anul 1900, în SUA, și a fost interpretat de solistul Alexandru Pascu. Zece ani mai târziu, fanfara Batalionului 2 „Pionieri” din București, reunită cu fanfara Regimentului „Ștefan cel Mare” din Iași, au realizat prima înregistrare instrumentală a cântecului, în timp ce, în același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj avea să înregistreze pentru prima dată pe disc varianta corală a imnului.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste, la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române !”, la fel ca alte marşuri şi cântece patriotice precum „Pe-al nostru steag e scris unire”, au fost interzise de regimul acelor vremuri, iar intonarea sau fredonarea acestora erau pedepsite cu ani grei de închisoare, aflăm de pe site-ul președinției române Presidency.ro.

Cum a devenit „Deșteaptă-te, române!” imnul României

Cu toate acestea, în timpul revoltei anticomuniste a muncitorilor de la uzina brașoveană „Steagul Roşu” de la 15 noiembrie 1987, aceștia au cântat „Deşteaptă-te, române !”.

După alți doi ani, pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, emanând unitatea maselor populare care protestau împotriva regimului ceaușist şi exprimându-și repulsia faţă de vechiul imn comunist „Trei culori”.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost proclamat imn naţional al României, fiind stabilit prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Imnul Național al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Pe lângă acest imn, românii mai au și „Hora Unirii”, cântec care a fost scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890). Acesta a fost cântat în timpul Unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii” este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, care reuneşte întreaga adunare.

Dansul în cerc (horă) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă, se mai precizează pe site-ul Presidency.ro.