Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului de sân. Semne și simptome care pot ajuta la diagnosticare

În anul 2022, în România, potrivit ECIS European Cancer Information System, s-au înregistrat:

-12685 cazuri noi de cancer de sân, cu o incidență standardizată pe grupe de vârstă de 69.4%

-3877 decese prin cancer de sân, cu o mortalitate standardizată pe grupe de vârstă de 16,6%

Potrivit statisticilor globale despre cancer, neoplasmul de sân este cancerul care este diagnosticat cel mai frecvent, după cancerul de piele non-melanom.  

În rândul femeilor din țările în curs de dezvoltare, cancerul de sân este principala cauză de deces prin cancer.  Și bărbații pot fi afectați de cancerul de sân, însă cazurile sunt rare, reprezentând mai puțin de 1% din toate cazurile de boală. Relativ rar înainte de vârsta de 35 de ani, peste această vârstă incidența sa crește progresiv, mai ales după vârsta de 50 de ani. 

O creștere a incidenței este indicată de statistici, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Sunt mai multe tipuri de cancer de sân, unele evoluând rapid, altele nu. În majoritatea cazurilor, acestea au un prognostic bun. 

În ultimul deceniu, ratele anuale de mortalitate prin cancer de sân au scăzut. Scăderea mortalității se poate atribui în principal impactului mamografiei de screening. Aceasta permite diagnosticarea într-un stadiu incipient al bolii.  

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Tipurile de cancer de sân

În ceea ce privește tipurile de cancer de sân, acestea sunt în funcție de țesuturile afectate:  
 
– Carcinom ductal infiltrativ – cel mai frecvent tip de cancer mamar invaziv, reprezentând 70% – 80% din leziunile invazive. 
 
– Carcinom lobular infiltrativ – Carcinoamele lobulare infiltrative cuprind aproximativ 8% din cancerele de sân invazive. 
 
– Carcinom mixt ductal/lobular – cuprind 7% din cancerele de san invazive. 
 
– Alte tipuri: carcinoame metaplazice, mucinoase, tubulare, medulare și papilare. Împreună, ele reprezintă mai puțin de 5% dintre cancerele invazive. 

În funcție de prezența sau absența markerilor moleculari pentru receptorii de estrogen sau progesteron și de factorul de creștere epidermic uman 2 (HER2): 
 
– HER2 negativ (70-80% dintre pacienți) 
 
– HER2 pozitiv (15-20%) 
 
– Triplu negativ (tumori fără cei trei markeri moleculari standard; 13% -15%). 

Semnele și simptomele cancerului de sân

Referitor la semne și simptome, acestea sunt următoarele:  

– Apariția unui nodul, care este în general nedureros, dur și neregulat, dar există tumori moi, globulare și bine definite.  
– Edemul cutanat (pe piele), asemănător cojii de portocală; 
– Retracția pielii; 
– Durere; 
– Inversarea mameloanelor; 
– Hiperemia; 
– Peeling sau ulcerație a mamelonului, ganglioni limfatici măriți la axilă, secreția papilară, mai ales când este unilaterală și spontană. Este de obicei transparentă și poate fi roz sau roșiatică din cauza prezenței globulelor roșii din sânge. 

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Diagnosticul cancerului de sân

Referitor la diagnosticul cancerului de sân, un nodul sau orice alt simptom care este suspect, la nivelul sânilor, trebuie investigat pentru a se confirma dacă acesta reprezintă sau nu cancer de sân. În ceea ce privește investigația, pe lângă examinarea clinică a sânilor, se pot recomanda teste imagistice, de exemplu mamografia, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Doar prin biopsie se poate confirma diagnosticul. Aceasta este o tehnică ce constă în extragerea unui fragment de nodul sau a leziunii suspectate prin puncție sau intervenții chirurgicale minore. Materialul este analizat ulterior de medicul anatomopatolog pentru definirea diagnosticului.  

O formă de prevenire secundară este reprezentată de detectarea precoce. Aceasta are ca scop identificarea cancerului de sân în stadiile incipiente. În acest caz există două strategii prin care se poate depista: screening și diagnosticarea precoce.  

Obiectivul pe care îl are diagnosticarea precoce este identificarea persoanelor cu semne și simptome inițiale ale bolii, străduindu-se pentru calitate și asigurând asistență în toate etapele liniei de îngrijire a bolii. 

Diagnosticul precoce reprezintă o strategie care permite terapii mai simple, cu o contribuție la reducerea stadiului de prezentare a cancerului.  

Recomandări

Cum protejează Înalta Curte „intimitatea” inculpaților în fața anchetelor DNA și DIICOT. Lista VIP-urilor care au scăpat de interceptări acuzatoare

Screening-ul reprezintă o acțiune care vizează populația fără simptome ale bolii, care are ca scop identificarea cancerului în faza preclinică.  
Ele sunt clasificate de evaluarea BI-RADS (Breast Imaging and Reporting System) a Colegiului American de Radiologie. În acest fel este indicată probabilitatea relativă a unui diagnostic normal, malign sau benign. 

O recomandare este aceea ca mamografia să fie făcută femeilor cu vârste cuprinse între 50-69 de ani, la fiecare doi ani.  

Beneficiile mamografiei de screening includ șansa de a se găsi cancerul în fază precoce și de a avea un tratament mai puțin agresiv, dar și o șansă mai mică de a deceda din cauza bolii, datorită unui tratament efectuat în timp util. 

În privința tratamentului cancerului de sân, în România se oferă toate tipurile de intervenții chirurgicale, de exemplu mastectomii, intervenții chirurgicale conservatoare și de reconstrucție a sânilor, pe lângă radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală și tratament cu anticorpi. 

Acest tratament se face printr-una sau mai multe modalități combinate. În funcție de localizare, tipul de cancer și extinderea bolii, medicul alege cea mai potrivită terapie.  

Cancerul de sân se poate depista în stadii incipiente, în majoritatea cazurilor. În acest fel se poate crește șansa de vindecare, printr-un tratament. Este foarte important ca femeile să fie conștiente de orice modificare care apare la nivelul sânilor.  Atunci când o femeie își cunoaște bine sânii și este familiarizată cu ceea ce este normal pentru ea, poate fi conștientă de aceste schimbări și poate apela la medici  pentru investigații.  

Îngrijiri paliative

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „Îngrijirile paliative constă în asistență oferită de o echipă multidisciplinară, care are ca scop îmbunătățirea calității vieții pacientului și a membrilor familiei acestuia, în fața unei boli care pune viața în pericol, prin prevenire. și ameliorarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea și tratarea impecabile a durerii și a altor simptome fizice, sociale, psihologice și spirituale”. Îngrijirea paliativă trebuie să includă investigațiile necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile și simptomele stresante atât legate de tratament, cât și de evoluția bolii.

Abordarea îngrijirilor paliative a cancerului de sân urmează principiile generale ale îngrijirilor paliative, care sunt:

– Ameliorarea durerii și a altor simptome stresante, cum ar fi astenia, anorexia, dispneea și alte urgențe oncologice;
– Reafirmarea vieții și a morții ca procese naturale;
– Integrarea aspectelor psihologice, sociale și spirituale în aspectul clinic al îngrijirii pacientului;
– Furnizarea unui sistem de sprijin care să ajute pacienții să trăiască cât mai activ posibil până la moartea lor;

Reconstrucția sânilor

În ceea ce privește procedura de reconstrucție a sânilor cu implanturi gratuite, aceasta este oferită de CNAS doar femeilor cu cancer cărora li s-au extirpat sânii sau părțile. Reconstrucția sânilor trebuie efectuată în funcție de posibilitățile și preferințele clinice ale femeii.

Potrivit legislației în sine, atunci când nu există indicație clinică de a efectua ambele proceduri în același timp, pacienta va fi îndrumată spre urmărire și i se va garanta intervenția chirurgicală după realizarea condițiilor clinice necesare.

Aceasta este o măsură de siguranță și de bunăstare, adoptată sau nu în funcție de caz. Este la latitudinea echipei medicale să evalueze dacă este posibilă efectuarea ambelor proceduri în aceeași procedură chirurgicală. Decizia se ia pe baza mai multor factori, precum starea zonei afectate pentru a evita infectarea sau respingerea protezei si dorințele proprii ale pacientei.

Surse: INSP, Harvard Medical School, OMS

Urmărește-ne pe Google News