„Deschidem circulaţia pe încă 10 km din A0 Sud care se vor adăuga celor 23,3 km deja inauguraţi pe semiinelul sudic. Întreaga A0 în lungime de aproximativ 100 km este extrem de importantă pentru dezvoltarea economică a României în ansamblu, dar şi a regiunilor limitrofe având în vedere că aproximativ 25% din PIB-ul naţional este concentrat la nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov”, a spus Cristian Pistol, şeful CNAIR.

Grație nodului rutier de la Glina, transporturile rutiere dinspre Giurgiu sau Alexandria nu vor mai fi nevoite să tranziteze actuala centură, DNCB. Începând de mâine, se va putea circula la profil de autostradă de la intersecția cu DN6 până la A2 și mai departe, spre Constanța. Este vorba despre o lungime totală de peste 236 de km. Mai exact, lungimea Loturilor 1 și 2 ale A0 Sud (33,23 km) la care se adaugă lungimea A2 (202,8 km).

Loturile 1 și 2 ale A0 Sud au fost construite de compania din Turcia Alsim Alarko. Circulația pe Lotul 2 Sud Vidra – Bragadiru, între intersecțiile cu DN6 și DN5, a fost deschisă anul trecut (2023), iar în luna aprilie 2024 a fost pusă în circulație și o secțiune de 7 km din lotul 1, care continuă legătura până la intersecția dintre A0 și DN4.

Cel de-al treilea lot ale A0 Sud, aflat în lucru la grecii de la Aktor, ar trebui să fie gata în prima parte a toamnei. Miza lucrărilor o reprezintă unirea celor trei autostrăzi – A0 cu A2 şi A1, astfel încât pentru prima dată în istorie Bucureştiul, mai exact centura ocolitoare a Capitalei, să nu mai fie o piedică în transporturi.

În 2023, absorbția fondurilor europene pentru infrastructură a ajuns la 114,64%

Anul trecut a fost unul record pentru infrastructură. România a ajuns la 1.000 de kilometri de autostradă și conform CNAIR, bugetul de 12,7 miliarde lei, a fost utilizat în totalitate pentru modernizarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere. În același timp, absorbția fondurilor europene pentru construcţia de noi obiective a ajuns la 114,64%.

În plus, s-au semnat 21 de contracte de lucrări în valoare de peste 21,5 miliarde lei (4,3 miliarde euro) pentru construcţia a 472,47 km de infrastructură rutieră: 308,59 km – Autostradă, 17,70 km – Drum expres, 146,18 km – Drum naţional. De asemenea, la finalul anului erau în derulare licitaţii de lucrări în valoare de 11,9 miliarde lei pentru construcţia a încă aproximativ 120 de km de drumuri moderne și au fost lansate altele pentru proiectarea (elaborarea Studiilor de Fezabilitate) pentru încă 322 km de autostradă.

PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.

Prin investițiile asumate de guvernarea PSD, peste 1.900 de proiecte de infrastructură sunt în desfășurare în România în 2024

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a investit sume fără precedent în mobilitatea sustenabilă și conectivitatea regională. Numai în primul semestru al acestui an, 58 de miliarde de lei au avut drept destinație această componentă esențială pentru viitorul țării.

Sumele respective sunt esențiale în condițiile în care, potrivit datelor Victa.ro, singura asistentă virtuală de ofertare la șantiere, de la începutul acestui an sunt în derulare 1.906 de proiecte de infrastructură rutieră în diverse stadii de evoluție. 

Sunt incluse aici proiecte prioritizate pentru finalizarea rețelei primare de transport a României. Alături de A0 București-Sud și proiectele conexe, din această categorie mai fac parte loturile 1,4 și 5 ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, Drumul de mare viteză Pitești-Craiova, Autostrada Transilvania, Loturile 2 și 3 ale Autostrăzii Pitești-Sibiu, Centura București și drumuri de conectivitate, Autostrada Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni.

Executivul a alocat un buget de 137,05 miliarde de lei pentru 1.891 dintre aceste proiecte, în timp ce 13 proiecte sunt investiții private, distribuite în mai multe județe precum Satu Mare, Sălaj, Suceava, Bistrița-Năsăud, Bacău, Arad, Hunedoara, Sibiu, Prahova, Dâmbovița și Teleorman. De asemenea, se remarcă și două investiții public-private în județul Brașov.

Articolul este preluat din surse externe și nu aparține redacției libertatea.ro

 
 

Urmărește-ne pe Google News