Cuprins:
Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului
Paștele Blajinilor 2023
În 2023, Paştele Blajinilor este sărbătorit luni, 24 aprilie. Paştele Blajinilor este ţinut şi în alte ţări, ca Republica Moldova, Ucraina şi Rusia.
În România, această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.
Paştele Blajinilor este „Paştele morţilor“, singura zi în care se face pomenirea tuturor morţilor la cimitir, scrie creştinortodox.ro.
Tradiții și superstiții de Paștele Blajinilor
Paștele Blajinilor este o sărbătoare populară, care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele Blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți – spovediți, împărtășiți și cu lumânare – sau nepregătiți. De obicei, în această zi, credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde.
Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare, ștergare care se dăruiesc preotului care citește pomelnicele. Mai există și credința că blajinii provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără blajini, lumea s-ar scufunda în haos, spune tradiția populară.
Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).
De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.
De Paștele Blajinilor, răposații ar putea simți din nou gustul bucatelor
Se crede că în Lunea Morților sufletele morților sunt libere și pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei și date de pomană.
Astfel, oamenii își imaginau că pot petrece Paștele cu moșii și strămoșii „aici”, prin venirea spiritelor morților când se deschid mormintele și cerurile la Joimari sau separat, oamenii – „aici” și Blajinii – „acolo”, dar cu alimente și băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici”.