Celebru printre… frunțile luminate din showbiz, Marcel Pavel își șochează admiratorii cu o imagine unicat care-i va face pe mulți să se frece la ochi. Înainte să cânte pe cele mai respectabile scene ale țării, artistul a avut o adolescență foarte rock în comunism, cu blugi evazați, țigări de import și…plete!
Puțini știu că, până ca vocea sa inconfundabilă să fie cu adevărat cunoscută, elegantul și distinsul artist de astăzi făcea box, cânta la tobe și la chitară bass, deși tatăl său îl încuraja să ia în serios cursurile de pian și violoncel. ”La sfâșitul anilor 80, din cauza ținutelor hippie și rock și a pletelor, milițienii mă tot întrebau dacă muncesc undeva, dacă am de lucru. Nici să spui că ești artist nu prea era o soluție”, își aduce aminte de acele vremuri Marcel care, a abandonat pleata în momentul în care s-a calificat printre soliștii români ce au avut contracte în Occident cu mult înainte de Revoluție.
”Nu am fost niciodată tentat să rămân afară deci era destul de greu în țară. Țara asta m-a atras întotdeauna ca un magnet, aici este sufletul meu”.
Tatal tău a fost un om foarte ”hotărât”- a reușit ca toți copiii săi să trăiască din muzică. Rar se întamplă într-o familie ca toți copiii sa fie muzicieni…
Marcel Pavel: Dacă ne referim strict la educația noastră muzicală, da ,pot spune că tata a fost foarte hotârat! Dânsul și-a dat seama de potențialul nostru și a insistat să ne șlefuim talentul, trimițându-ne la școli de specialitate(școala de muzică, apoi liceu de artă, fraților mei mai mari le-a „impus” să urmeze liceul miltar de muzică) și nu a facut rău deloc !
Presupun ca ai avut parte de multe privațiuni, pedepse și mii de ore sa devi un poliinstrumentist...
Marcel Pavel: Ne cam alergau cu….nuiaua, în special mama, când ne mai prindea fumând, jucând poker, fotbal, mergând la antrenamentele de box, sau colindand până noaptea târziu. Pentru mine a fost o reala plăcere să învăț mai multe instrumente, deși nu mi s-a impus acest lucru. Părinții mei au observat cât de mult iubeam muzica!
Cum e sa fii din nou tată? Îi cânti fetitei?
Marcel Pavel: Faptul că în viata familiei noastre a apărut aceasta minune de copil (IUVENALIA), nu a făcut altceva decât să ne însenineze fiecare clipă! Da, repetând aproape în fiecare zi, ea asculta involuntar. Câteodata îmi spune: Tati, tu ai o voce foarte puternică (în timp ce își pune manuțele la urechi)
Ai cântat pe afară, în cluburi, înainte de Revoluție și totuși te-ai întors acasă….
Marcel Pavel: Da, într-adevar ,am cântat foarte multi ani în țările occidentale (și nu numai) și totusi nu am rămas acolo. M-am întors de fiecare dată în țara mea, glia mea m-a atras întotdeauna ca un magnet. Aici este sufletul meu, aici simt recunoștința publicului meu drag si căruia îi datorez totul!
Ai cântat în locurile de lux ale Bucureștiului anilor 90.Pe atunci credeai că vei ajunge vedetă în întreaga țară?
Marcel Pavel: În cluburile de lux a trebuit să cânt pentru a-mi câștiga existența, să asigur familiei mele un trai cât de cât decent! Și, în afara de acest lucru, consider că a fost un privilegiu deoarece, pentru mine, a însemnat o doua „Academie de muzică”. În cluburi am căpătat o experiență importanta pentru dezvoltarea mea din punct de vedere profesional! Dar, întotdeauna am simtit că voi reuși sa fiu cunoscut de către publicul larg si ca voi performa pe marile scene….!
Muzica clasica a învins rock-ul în viața ta?
Marcel Pavel: Nu stiu dacă a fost o competiție între muzica clasica și rock dar am considerat ca va trebui să aleg în a fi și a rămâne un instrumentist profesionist.Eu spun că…am reusit!
Ce simți că ai în vene, sânge de moldovean ori de câmpulungmuscelean?
Marcel Pavel: Pot spune ca am sânge de moldovean, dar și de mușcelean, cu toate ca majoritatea copilariei mele mi-am petrecut-o în orasul meu de suflet- Câmpulung Muscel!
Esti un sensibil însa ”dai bine cu pumnul”. Au fost situații în care nu te-ai mai putut abține?
Marcel Pavel: Mai bine să nu intram în amanunte. Ținând cont de faptul ca am „cochetat” cu boxul vreo 4 ani, pot spune că mă…descurc, doar cât să mă apăr!