Omul care a lansat-o pe Elena Cârstea, a contribuit la faima Mihaelei Runceanu (i-a compus geniala melodie “De-ar fi să fii”) și i-a făcut singurul album lui Gil Dobrică, a lăsat forfota Capitalei și s-a mutat de în comuna Recea Cristur din județul Cluj. Acolo, într-un spațiu idilic, duce o viață discretă și modestă alături de soția sa, fosta solistă Sanda Vilmanyi (foto), alături de care a cântat 25 de ani.
Marele compozitor Alexandru Vilmanyi a schimbat pianul cu sapa!
Alexandru Vilmanyi și soția lui au ridicat o casă rustică meșterită în mare parte de mâna artistului (FOTO în curtea casei sale de la Recea Cristur, înconjurat de vechi prieteni), la rindea, au o curte generoasă, plină de viețuitoare – păsări și animale -, o mică livadă și propria grădină și seră de zarzavaturi. În contrast total cu viața boemă pe care a dus-o muzicianul în anii lui de glorie, când era nelipsit din programele barurilor și restaurantelor de lux între anii 70-90, preferat de Nicu Ceaușescu și gașca sa de petrecăreți, în frunte cu mondenul Serghei Mizil, și era considerat compozitorul la ușa căruia așteptau să primească o piesă bună marile nume ale muzicii ușoare. Totuși, Alexandru Vilmanyi a pus capăt unei prodigioase cariere, alegând să facă loc tinerilor compozitori și noilor genuri muzicale la modă.
Alexandru Vilmanyi, a cărui muzică a constituit coloana sonoră a celebrei pelicule “Nea Mărin Miliardar”, este descris de săteni drept unul dintre cei mai buni gospodari din comună, care nu se dă în lături când este vorba să le arate acestora că nu fuge de muncă, ba chiar îi priește. Desprins de grija telefonului, artistul se trezește dis-de-dimineață, face curățenie prin curte, cosește, sapă, dă cu var copacii, taie lemne și are propriul atelier de lucru în lemn, unde și-a confecționat mai toată mobila rustică. Însă nu s-a despris de tot de lumea muzicală fiind la curent cu mai tot ce se cântă astăzi, prin intermediul internetului.
Solistul și compozitorul, care pe 16 noiembrie împlinește 75 de ani, și-a început cariera în 1962, în diverse formații de jazz. Din 1965 devine dirijor la Palatul Culturii din Cluj-Napoca, iar din 1983, împreună cu propria formație, participă la cele mai importante festivaluri dedicate muzicii ușoare.