În credulitatea mea de cetățean onest, eram convins că investigațiile procurorilor militari vor înainta alert, că echipele de procurori vor merge până la capăt și că îi vor găsi – cu probe strigătoare la cer – pe autorii ordinelor politice care au dispus bătaia cu pulanul, atacul cu gaze lacrimogene, la câțiva centimetri de figură, dispersarea cu tunul cu apă, alungarea din piață a zecilor de mii de protestatari pașnici, cei mai mulți sosiți în vacanță, în concedii, din lumea largă.
La acea vreme, Parchetul General era condus de procurorul general Augustin Lazăr, despre care credeam că este trup și suflet alături de o nouă Românie, poate mai dreaptă, poate mai cinstită. A plecat și el, după ce i s-au dezgropat fapte nefăcute, dar încuviințate, din trecutul său de procuror comunist, complice la propășirea patriei socialiste. Și, odată cu plecarea lui Lazăr, a dispărut și putirința procurorilor de a soluționa dosarul represiunilor jandarmilor asupra românilor din diaspora.
Procurorii militari au scăpat de dosarul gazării românilor din diaspora
Departe de a fi soluționat, dosarul
violențelor jandarmilor a trecut de la Parchetul Militar la DIICOT. Mai mult,
ca într-un teatru absurd, ancheta represiunii a fost reunită cu cea a presupusei
tentative de “lovitură de stat” – scenariul politic manipulator al guvernării
PSD-ALDE, care a neutralizat practic lupta pentru aflarea adevărului despre
violențele de acum un an. Cu alte cuvinte, jandarmii bătăuși, asmuțiți de
politicienii aflați la guvernare, și atunci, și acum, s-au constituit parte
civilă împotriva manifestanților și au acuzat o tentativă de lovitură de stat
la mitingul din 10 august, pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale. Plângerea
a venit după acuzații similare lansate de pușcăriașul Liviu Dragnea și de PSD.
Parchetul Militar a declinat la
DIICOT dosarul “10 August”, cu motivația că dosarul investighează fapte ce ce
ţin de securitatea naţională. Declinarea s-ar fi făcut pe 28 iunie, deşi DIICOT
ceruse dosarul numai pentru studiu.
Ca să înțelegem mai bine: avem de-a face cu încă un mit prăbușit, al procurorilor militari, cei mai severi, mai corecți și mai intransigenți procurori. Ce au făcut aceștia? Au mușcat momeala aruncată de politicienii de la putere și au luat drept plauzibilă supoziția manipulatoare a unei “lovituri de stat”, pe 10 august 2018. Drept pentru care au ținut dosarul în nelucrare, timp de aproape un an, după care l-au pasat la DIICOT. “Şi-au dat seama după 11 luni că nu sunt competenţi şi au declinat la noi”, se șușotea pe holurile DIICOT.
Anchetarea – laolaltă – a două dosare privind același eveniment face
ca perioada de investigare să crească exponențial, iar aflarea unui verdict
limpede să fie din ce în ce mai puțin probabilă.
«10 August» – un alt dosar aproape îngropat, o altă pagină de umilință
cetățenească întoarsă, nici un vinovat găsit
După ce Jandarmeria a folosit
gaze lacrimogene contra protestatarilor, 500 de persoane au avut nevoie de
îngrijiri medicale, după seara de 10 august, și aproximativ 70 au ajuns la
spital. Unii au fost împuşcaţi cu gloanţe de cauciuc, alţii, bătuţi cu
bastoane. 800 de plângeri împotriva Jandarmeriei au fost depuse la Parchetul
General.
Depozițiile inițiale ale
procurorilor militari nu au lăsat loc de îndoială cu privire la abuzurile
jandarmilor: “mai multe acţiuni sunt
suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice
necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la
crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de
jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din
Bucureşti”. Acestea au dus la “vătămarea drepturilor legitime ale majorităţii
protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire (…)”.
O altă consecință a ordinelor date a fost “exercitarea unor acte de violenţă
nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a
persoanelor turbulente – acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel
decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii,
producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”.
Concluziile preliminare, fără
dovezi irefutabile, nu fac mai mult decât o ceapă degerată.
În tot acest timp, procurorii au audiat aproape 800 de protestatari, în timpul a mii de ore de audieri. La o lună după deschiderea dosarului, în toamna anului 2018, şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea de la 10 august au fost puşi sub acuzare, fiind acuzați de abuz în serviciu, purtare abuzivă şi fals intelectual. Maiorul Laurenţiu Cazan este ofiţerul care a coordonat intervenţia jandarmilor, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei la acea vreme, colonel Ionuț-Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române la acea vreme.
Cruntă ironie, la un an de la punerea sub acuzare, aceiași învinuiți – Laurenţiu Cazan, Gheorghe Sebastian Cucoş şi Ionuț-Cătălin Sindile – conduc Jandarmeria, dar de pe alte funcţii.
Cătălin Sindile este prim-adjunct al Jandarmeriei, începând de pe 5 august anul acesta. Şef al Jandarmeriei a devenit, în locul său, generalul de brigadă Constantin Florea. Sebastian Cucoş devine şef al Jandarmeriei Bucureşti, înlocuindu-l pe Laurenţiu Cazan. Iar acesta din urmă vrea să fie adjunct în cadrul Jandarmeriei Bucureşti, drept pentru care a dat concurs pentru această funcţie. Și l-a luat. Pe 6 august.
Un nou miting, o nouă umilință? Cazul Caracal a reaprins furia
cetățenească, în fața indolenței și incompetenței autorităților
La un an de la tragedia care a
sfâșiat țara în români buni și români răi, ne aflăm în fața unui nou 10 august.
Manifestaţia din 10 august, anul acesta, este organizată de un anume Tommy Tomescu, în
calitate de reprezentant al “Grupului de Acţiune Civică Diaspora pentru România.
Protestul este organizat sub deviza “Diaspora vine acasă” și “Nu uităm ce ați
făcut astă vară”. Proteste au fost
anunțate şi în alte orașe din țară precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași,
Constanța, Sibiu, Brașov, Craiova, Satu Mare, dar și în diaspora – Roma, Paris
și Milano.
Disperați, mulți români își pun speranța doar în propriile lor puteri și încearcă să se adune din nou, la locul gazării, la locul umilinței de acum un an, la locul luptei cu o autoritate retrogradă și violentă.
Reperul “10 august” funcționează ca un declanșator al revoltei, nemulțumirilor, frustrărilor și speranțelor românilor din țară și din diaspora. După eșecul cu iz de complicitate la vârf al instrumentării operațiunii de salvare a Alexandrei Măceșanu, răpită și ucisă cu bestialitate de un criminal odios, după bâlbele, nepriceperea, prostia, insolența și lașitatea organelor polițienești, ale poliției judiciare și ale procurorului de caz, încrederea românilor în oamenii legii s-a prăbușit.
Iar lipsa încrederii în
capacitatea statului de a-și apăra cetățenii poate duce la anarhie.
Mitingul autorizat de sâmbătă, 10
august, se joacă pe muchie de cuțit: jandarmii să se limiteze să-i protejeze pe
cetățenii pașnici, nu să-i atace; manifestanții să protesteze decent și ferm,
în perimetrul asigurat de forțele de ordine.
Ce trebuie să transmită mitingul de sâmbătă, 10 august
Scopul final al mitingului din 10
august nu este nicidecum luarea cu asalt a clădirii Guvernului, nici înjurătura
groasă, mârlănească, adresată guvernanților. Aceste elemente de agresivitate
fizică sau verbală nu trebuie să aibă loc. Este obligatoriu să nu aibă loc.
Ceea ce trebuie să transmită
mitingul din 10 august 2019 este determinarea celor mai mulți dintre români –
printr-o participare mare – de a schimba
România în bine. Să transmiți – prin prezență – că ești încă aici, că vei
rămâne vigilent, treaz și implicat, ca bun cetățean, ca român, acesta este
lucrul de care se tem cel mai tare politicienii puterii. Pentru că un astfel de
miting, desfășurat pașnic, dar ferm, este semnalul definitiv că cetățenii au
rămas pe recepție, urmăresc evenimentele politice și așteaptă cele trei rânduri
de alegeri, la care vor participa masiv, pentru a vota.
Este semnalul că România e
trează, atentă și că va face corecțiile necesare la vot. În noiembrie 2019, în
mai 2020, în octombrie 2020.
La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!