10 cărți din această toamnă. „Secolul singurătății” ne arată cum am devenit izolați înainte de pandemie

Memorii, biografii, ficțiune și eseuri – toamna aceasta vine cu o ofertă bogată în librării. Libertatea vă propune zece volume recent lansate sau care urmează să se lanseze în săptămânile următoare. Sunt cărți despre istorii personale impresionante, dar și volume care analizează lumea în care trăim. Singurătatea omului în era tehnologiei și istoria marilor catastrofe care au premers pandemia de COVID se completează cu moravurile românești, expuse în eseuri, de către antropologului Andrei Oișteanu.

1. Suleika Jaouad – „Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” (Editura Humanitas)

Volumul „Între două lumi” este o poveste despre vindecare, atât trupească, cât și sufletească. La 22 de ani, Suleika Jaouad primește un diagnostic grav: leucemie, cu 35% șanse de supraviețuire. E obligată să își lase deoparte toate visurile și să urmeze un tratament dificil, cu chimioterapie și transplant de măduvă. În ciuda suferinței fizice și psihice, Suleika Jaouad reușește să țină un jurnal, în care consemnează amănunțit toate încercările la care o supune boala. După patru ani, când află că s-a vindecat de cancer, descoperă că intră pe un alt drum, al însănătoșirii sufletești. Se urcă în mașină, alături de câinele ei, și pornește într-o lungă călătorie, în care își întâlnește prietenii și găsește calea de a se reintegra în lumea celor sănătoși.

 O poveste de o forță creativă uluitoare și de un omenesc copleșitor.

Autoarea bestsellerului „Mănâncă, roagă-te, iubește”, Elizabeth Gilbert:

Absolventă de Juilliard și Princeton, Suleika Jauoad este scriitoare și jurnalistă. A mai scris despre lupta cu boala sa – leucemie mieloidă acută – și în „The New York Times” o serie de articole care i-a adus un Premiu Emmy. A deținut funcția de consilier în probleme referitoare la cancer în mandatul președintelui Barack Obama.

2. Vanessa Springora – „Consimţământul” (Editura Polirom)

Ca o „Lolita” coborâtă în realitate, povestea lui V. începe cu absența tatălui, un gol pe care fata îl umple prin lecturi. La 13 ani, îl întâlnește pe G., un scriitor de 50 de ani. Un an mai târziu, după ce cade în iluzia dragostei pentru acest bărbat, copila i se dăruiește trup și suflet. Intervenţia poliţiei nu face decât să întărească idila. Dar deziluzia este teribilă când V. îşi dă seama că G. este un colecționar de iubiri adolescentine şi practică turismul sexual în ţări unde minorii sunt vulnerabili.

În spatele aparenței flatante de om de litere, e un prădător, acoperit de o bună parte a lumii literare. Bărbatul continuă să o hărțuiască, în ciuda rupturii. După peste 30 de ani de la evenimente, Vanessa Springora publică volumul „Consimțământul”, prin care înfățișează procesul de manipulare a agresorului și confuzia victimei îndrăgostite.

3. Angela Gheorghiu, Jon Tolanski  -„Angela Gheorghiu. O viață pentru artă” (Curtea Veche Publishing)

Biografia Angelei Gheorghiu, una dintre cele mai cunoscute artiste de operă la nivel mondial, este alcătuită mai ales din interviuri în exclusivitate și acoperă viața și cariera artistei de la anii copilăriei, petrecuți în România comunistă, la debutul spectaculos de la Covent Garden, din 1992, până la spectacolele celebre de pe marile scene ale lumii.

În paginile cărții, Angela Gheorghiu dezvăluie noi perspective ale interpretării multora dintre rolurile ei legendare și povestește despre colaborările cu cele mai proeminente figuri din lumea operei.

4. Niall Ferguson – „Apocalipsa. Mari dezastre din trecut și câteva lecții pentru viitor” (Editura Polirom)

„«Apocalipsa» e o lectură obligatorie. Pandemia a generat o anumită miopie în lumea modernă, pentru că toţi am rămas prizonieri ai spaţiului nostru domestic şi mental, fără capacitatea de a vedea evenimentele recente în context. Cartea lui Ferguson este antidotul perfect: ne oferă, cu argumente de primă mână, un context erudit şi captivant, pe care orice factor de decizie, orice investitor sau pur şi simplu oricare cetăţean curios ar trebui să-l cunoască, nu doar ca să priceapă mai bine ce s-a întâmplat, ci şi, cel mai important, ca să înţeleagă provocările viitorului. Naraţiunea e pasionantă, cutreierând epocile istorice de la Vezuviu la cutremure, glaciaţiuni, epidemii de ciumă şi până la gripa spaniolă, totul pentru a crea contextul absolut necesar înţelegerii COVID-ului” spune Gillian Tett, şef al consiliului editorial şi colaborator la publicația Financial Times, despre cea mai recentă carte a lui Ferguson.

Niall Ferguson este unul dintre cei mai cunoscuți istorici britanici. Este autorul a 16 volume, dintre care traduse în română: „Civilizaţia. Vestul şi Restul”, „Istorie virtuală. Evoluţii alternative şi ipoteze contrafactuale”, „Marele Declin. Cum decad instituţiile şi mor economiile”, „Ascensiunea banilor. O istorie financiară a lumii”, „Piaţa şi turnul. Reţele, ierarhii şi lupta pentru putere” şi „Colosul. Ascensiunea şi decăderea imperiului american”.

5. Nikola Barker – „Eu sunt suveran” (Curtea Veche Publishing)

„Eu sunt Suveran” surprinde 20 de minute dintr-o zi ca oricare alta. Charles confecționează ursuleți de pluș. Avigail este o agentă imobiliară care încearcă să-i țină în frâu excentricitățile. Cartea spune povestea simplă, aproape trivială, a unei vizionări imobiliare, în timpul căreia Charles, încearcă să-și vândă casa și să-și înăbușe Criticul Interior Toxic. Avigail se străduiește să le convingă pe cliente – mamă și fiică -, în timp ce se ascunde de Duhul Sfânt. Și pare că toată lumea eșuează.

De la influenceri și guru online, scene atent orchestrate cu tăvi de ceai răzvrătite, mături răsturnate și pisici acrobate la momente mistice pline de ingeniozitate, romanul este o combinație îndrăzneață de profunzime și banalitate.

Recenzie a publicației The Independent:

Scurtul volum cuprinde o multitudine de voci, de conflicte interioare, de aspirații omenești și auctoriale care animă lumea acestor personaje stranii, al căror ultim scop este să dea în vileag ridicolul omenesc, în toată splendoarea lui.

6. Noreena Hertz – „Secolul singurătății: O pledoarie pentru relațiile interumane” (Editura Humanitas)

Una dintre cele mai bune cărți ale anului, conform publicațiilor Wired și The Daily Telegraph, „Secolul singurătății” este o pledoarie pentru a ne reconecta.

„Stilul actual de viață, natura schimbătoare a pieței muncii, a relațiilor, modul în care sunt construite orașele și proiectate birourile, felul în care îi tratăm pe ceilalți, precum și felul în care ne tratează propriile guverne, dependența de smartphone-uri și chiar felul în care iubim, toate acestea contribuie la cât de singuri am devenit. Trebuie însă să ne întoarcem în timp și mai mult pentru a înțelege cu adevărat cum am devenit atât de separați și de izolați. Fundamentul ideologic al crizei singurătății din secolul XXI precedă tehnologia digitală, ultimul val de urbanizare, schimbările radicale survenite la locul de muncă, criza financiară din 2008, precum și pandemia de COVID-19”, explică autoarea.

„O carte menită să devină clasică“.  

Nouriel Roubini, economist și profesor universitar:

Noreena Hertz, scriitoare, profesor universitar și om de televiziune, este în prezent, conform publicației The Observer, „unul dintre cei mai influenți lideri de opinie“. Revista Vogue o consideră „una dintre cele mai puternice femei din zilele noastre“.

7. Héctor Abad Faciolince – „Suntem deja uitarea ce vom fi” (Curtea Veche Publishing)

„Cartea este cutremurătoare, dar nu apăsătoare, pentru că este scrisă astfel încât nu face exces în exteriorizarea sentimentelor. Este o proză precisă, limpede, inteligentă, cultă, care pune stăpânire cu o iscusință desăvârșită pe sufletul cititorului, ascunzându-i anumite date, distrăgându-i atenția, cu scopul de a-i stimula curiozitatea și orizontul de așteptare, obligându-l astfel să participe la actul creator, mână în mână cu autorul”, spune Mario Vargas Llosa, scriitor peruan, câștigător al Nobelului pentru Literatură.

„Suntem deja uitarea ce vom fi” este o sfâșietoare carte de memorii despre familia și tatăl autorului, care a fost asasinat de un ucigaș plătit.

Este o poveste adevărată și, în egală măsură, o superbă ficțiune, prin felul în care este scrisă și structurată, și una dintre cele mai elocvente pledoarii care s-au scris în timpurile noastre și în toate timpurile împotriva terorii ca instrument politic.

8. Ayelet Tsabari – „Arta de a-ți lua rămas-bun. O poveste de viață” (Editura Humanitas)

Israeliancă de origine yemenită, emigrată în Canada, Ayelet Tsabari este purtătoarea unei identități complexe. La doar 9 ani, Ayelet își pierde tatăl, avocat și poet, pilon al comunității din Petah Tikva, un oraș din apropierea Tel Avivului. Rămasă singură, cu mama și cei cinci frați, devine o tânără rebelă, care caută să fugă de orice i-ar putea îngrădi libertatea.

Călătorește cu rucsacul în spate prin India, Thailanda, Europa, America Nord și Canada. Își schimbă des destinațiile pentru că – exact ca în timpul celei de-a doua Intifade – i se pare mai sigur să se miște decât să stea pe loc. După multe căutări, spiritul ei liber se ancorează în trecutul tumultuos al familiei sale de migranți și în destinul femeilor încercate de soartă, în ale căror alegeri se regăsește pe sine.  

9. Andrei Oișteanu – „Moravuri şi năravuri. Eseuri de istorie a mentalităților” (Editura Polirom)

În cel mai recent volum al său, Andrei Oișteanu face o radiografie a societății românești, de la haine până la gastronomie. Nu se ferește nici de implicațiile politice ale mâncărurilor:

„Dar de departe cel mai dizgrațios termen care desemnează puterea și corupția mi se pare a fi «ciolan». «Ciolan» este într-adevăr cel mai trivial termen din lexicul puterii, dar și cel mai sugestiv. Este un cuvânt arhaic, din graiul ciobănesc, de origine slavă, desemnând un os de picior de animal. Un os mare, suculent, cu măduvă și ceva carne și zgârciuri pe el, pentru care se încaieră și se sfâșie câinii din stână sau lupii din preajma ei. Câinele sau lupul care dobândește ciolanul disputat în detrimentul celorlați devine capul haitei. Ulterior, când vreun câine (sau lup) tânăr îl va învinge pe masculul alfa, dobândind prin luptă ciolanul, va deveni el însuși noul lider al haitei. De aici a intrat sintagma de „lup tânăr“ în vocabularul politic”, scrie cercetătorul român în capitolul „Politică şi delicatese. Conotaţiile culinare ale puterii şi corupţiei”.

Andrei Oişteanu este cercetător, membru în Consiliul ştiinţific al Institutului de Istorie a Religiilor (Academia Română) şi profesor asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Domeniile sale predilecte sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor şi a mentalităţilor. În 2006, a primit Ordinul Național Steaua României.

10. Adolfo Bioy Casares – „După-amiaza unui faun” (Curtea Veche Publishing)

Originalitatea lui Adolfo Bioy Casares izvorăște din arta inconfundabilă de a structura, într-un demers narativ unitar, de un echilibru desăvârșit, cele două coordonate esențiale ale creației sale: cea fantastică și cea omenească. „Fantasticul este una dintre marile chei ale literaturii mele”, spune autorul, convins că „realitatea poate fi fantastică în orice clipă, fiindcă uneori viața ne oferă o viziune momentană a ceva ce alterează ordinea realului”.

Uneori, când nu pot să fac altceva decât să încep o poveste, mi-aș dori să fiu Adolfo Bioy Casares.

Julio Cortázar, scriitor:

Urmărește-ne pe Google News

•  carti