Ura fundamentaliștilor musulmani față de Occident nu s-a
stins nici astăzi și nu se va stinge niciodată, câtă vreme rămâne integrată
mental ca o justificare extrem-religioasă de a trăi într-o lume arabă de o
complexitate uluitoare, care a contribuit vital la evoluția universală a
umanității – prin contribuții științifice, culturale, artistice – la fel de
mult cum au făcut-o culturile occidentale sau orientale.
Ura fanatică antiamericană a teroriștilor musulmani
În întregul ei, planeta pe care o populăm este o răbdătoare și suferindă purtătoare a civilizațiilor pe care le-a hrănit.
La scara evoluției umanității, conflictele dintre Orient și Occident, dintre lumea arabă și cea occidentală trebuie privite drept conflicte subsecvente, secundare, dacă nu chiar minore, ale viitorului speciei noastre umane, solidare în fața provocărilor ce vor veni, fie ele din direcția inteligenței artificiale, a roboților viitorului, fie ajungând la noi din adâncimile Universului extraterestru, atât de puțin cunoscut.
Extremismele de tip social se regăsesc pretutindeni. Și în
cadrul societăților arabe, și al celor occidentale ori orientale. Important
este cum sunt ele gestionate: izolaționist ori prin solidaritate sau cooperare.
Cinci români și alți aproximativ 3.000 de oameni au murit în
cele trei atacuri cu avioane de pasageri care au dus la prăbușirea turnurilor
gemene World Trade Center din New York şi a clădirii Pentagonului. Altă aeronavă
de linie, a patra, deturnată de terorişti, s-a prăbuşit pe un câmp din
Pennsylvania, după ce pasagerii s-au luptat cu atacatorii. Avionul ar fi urmat
să se prăbuşească peste Casa Albă ori peste Capitoliul din Washington. Numai
datorită curajului echipajului şi pasagerilor, cele două clădiri-simbol nu au
fost distruse de teroriști.
Revoluția securitară americană după 11 septembrie a răvășit contextul de securitate internațional
După ce, de peste 50 de ani, americanii au mizat pe garanția
dreptului internaţional şi a guvernării globale, care, paradoxal, le-au limitat
prerogativele de superputere hegemonică, atentatele teroriste din 2001 au
resetat fundamental politica externă a SUA.
Mai mult decât oricând, în loc să considere atacurile
teroriste pe teritoriul american drept un avertisment extrem, autoritățile de
securitate ale SUA au considerat atacurile de la 11 septembrie 2001 drept o
provocare extremă.
Din perspectiva președintelui de la acea vreme, politica
externă americană nu trebuia să rămână constrânsă în aria intereselor aliaţilor
ori a convenţiilor multilaterale: SUA trebuiau să-şi folosească puterea pentru
a remodela lumea în conformitate cu principiile şi valorile americane.
Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au fost primele
atacuri asupra teritoriului american de la Pearl Harbour (1941). Era evident că
acest eveniment fulminant va produce efecte imediate, în ceea ce priveşte
politica externă americană. Politica externă a SUA s-a schimbat dramatic.
Aparent rivale, până nu de mult, state precum Rusia, China
sau India s-au alăturat SUA în lupta împotriva terorismului și au atins nebănuite
niveluri de cooperare. Cea mai notorie relație a fost cea dintre SUA şi Marea
Britanie, acestea inițiind acțiuni militare comune în Afganistan şi Irak.
“Doctrina Bush” a războiului preventiv a fost pusă în
practică. Aceasta presupunea atât răspândirea democraţiei în regimurile teocratice
religioase şi autoritare – pentru a combate originile terorismului -, cât și
insistența de a urmări unilateral interesele naţionale şi militare ale Statelor
Unite – menționate expres în Strategia
Naţională de Securitate a SUA din 2002.
Consecvente, SUA s-au angajat la două mari direcții de
evoluție: supremaţia americană militară globală și modelul sustenabil economic
– capitalism și economie de piață liberă. Ca un corolar, trona obligaţia
misionară a SUA de a răspândi beneficiile libertăţii pe tot globul.
Între binele și răul
din lume, banii și petrolul rămân «ochiul dracului»
Războiul împotriva terorismului funamentalist musulman a
devenit “lupta existenţială dintre bine şi rău”, iar Statele Unite ale Americii,
o superputere fără de care pacea şi prosperitatea globală nu ar fi posibile.
Irakul, Iranul şi Coreea de Nord au devenit – și au rămas! –
o “axă a răului”. Această dimensiune morală – de “bine” și ”rău” – a fost
introdusă de George W. Bush senior și reînviată în timpul mandatului fiului său,
George Bush jr.
Contextul moral-religios, introdus într-o luptă pentru
resurse vitale, pentru prosperitatea națiunii americane, i-a făcut pe cetăţenii
americani să înţeleagă şi să accepte un set de obiective de politică externă cu
mult mai ambiţioase şi costuri cu mult mai ridicate.
A fost nevoie de zece ani pentru eliminarea celui mai mare inamic al americanilor şi pentru răzbunarea victimele de la 11 septembrie 2001: Osama bin Laden, şeful al-Qaida, a fost ucis pe 1 mai 2011, într-un imobil din Islamabad (Pakistan), după aproape zece ani în care a fost ţinta operaţiunilor speciale americane.
Moartea lui Bin Laden a însemnat enorm pentru americani. A fost o victorie împotriva terorismului, dar şi un succes uriaș al serviciilor secrete. Totul s-a întâmplat în mandatul celui mai pacifist președinte american, Barack Obama.
Americanii și-au trăit drama națională și au închis-o prin
moartea ritualică a “omului rău”, Osama bin Laden.
Atacurile de la 11
septembrie au deschis seria atentatelor teroriste în metropolele Europei
Atacurile teroriste nu au mai încetat asupra Europei de
atunci:
- Martie
2004, Madrid – atacurile cu bombă asupra unor trenuri de navetişti: 191 de
oameni uciși și aproximativ 1.500 răniți. Atentatele au fost comise de
islamişti extremişti. - Iulie
2005, Londra – musulmani cu cetăţenie britanică au plasat bombe la metrou
și într-un autobuz. 56 morți, 70 răniţi. - Mai 2014,
Bruxelles – un islamist francez ucide 4 oameni, în Muzeul Evreiesc.
Atacatorul ar fi fost antrenat în tabere din Siria. - Ianuarie
2015, Paris – redacția Charlie Hebdo, dar şi un magazin au fost ținta unor
atacuri teroriste. 17 oameni au fost uciși, al-Qaida a revendicat atentatele. - Februarie
2015, Copenhaga – un tânăr de origine arabă deschide focul într-o cafenea
din capitală. O persoană a murit. - Noiembrie
2015, Paris – la clubul Bataclan a fost un atac terorist masiv, atribuit
ISIS, soldat cu 130 de morţi şi sute de răniţi. - Ianuarie
2016, Istanbul – un atentator sinucigaş detonează o bombă în mijlocul unui
grup de turişti aflaţi în centrul istoric al oraşului. Printre victime, 12
germani. - Martie
2016, Bruxelles – bombe au fost plasate la aeroport şi într-o staţie de
metrou. 32 de oameni au fost uciși. - Iulie
2016, Nisa – un camion-capcană intră în oamenii aflați la o promenadă. 86
persoane au fost ucise, iar gruparea teroristă ISIS a revendicat atacul. - Decembrie
2016, Berlin – un membru ISIS intră cu camionul în mulţimea care vizita un
târg de Crăciun, fiind uciși 12 oameni. - Martie
2017, Londra – o maşină lovește trecători pe unul dintre podurile din
centrul Londrei. În incident şi-a pierdut viaţa inclusiv o româncă. - Aprilie
2017, Stockholm – un camion intră pe o arteră comercială, apoi într-un
centru comercial. Atunci au fost uciși 5 oameni, alți 15 fiind răniţi. - Mai 2017,
Manchester – Atentatul de la concertul artistei americane Ariana Grande s-a
soldat cu zeci de morţi şi răniţi. Atacatorul sinucigaş a detonat un dispozitiv
exploziv. A fost ucis în deflagraţie. - August
2017, Barcelona – 13 persoane au fost ucise și 100 rănite, în zona bulevardului
Las Ramblas, frecventat de turiști. O dubă a intrat pe trotuar, în mulțime.
Statul Islamic a revendicat atacul.
Umanitatea sfâșiată în
ticăitul bombelor teroriste
Imagini cu metropolele europene zguduite de atacurile
teroriste au devenit un meniu obișnuit la jurnalele de știri.
Lupta împotriva crimelor în masă de tip terorist nu va
înceta niciodată. Solidaritatea țărilor civilizate, în fața manifestărilor
criminale justificate religios, rasial ori la scară civilizațională este
soluția viitoarei ere de pace pe pământ.
În ciuda optimismului președintelui american Donald Trump,
care în vara lui 2019 anunța că ISIS a fost înfrântă în Irak și Siria, gruparea
Statul Islamic nu a capitulat.
Consiliul de Securitate al ONU considera recent că
organizația jihadistă “se adaptează, se consolidează și creează condițiile unei
eventuale resurgențe în Irak si Siria”. Potrivit experților de la grupul de
reflecție american Rand Corporation, gruparea ar putea să dispună de o “comoară
de război” de peste 400 de milioane de dolari.
Atentatele din 11 septembrie 2001 au ofert lumii spectacolul
grotesc al luptei dintre semeni, un răspuns brutal al considerentelor politice
și al intereselor stategice de securitate, pentru acces la resurse energetice.
11 septembrie este cea mai tristă zi a secolului al XXI-lea de
când timpul umanității a început să ticăie după ritmul detonării bombelor
teroriste, peste tot, într-o lume care mai crede în ce e bine și ce e rău.