Cu doar 19% vaccinați cu cel puțin o doză, România e la jumătate din Ungaria sau Marea Britanie

Marţi, mai puţin de 40.000 de persoane au fost injectate cu prima doză de vaccin. În acest ritm, ţinta de 5 milioane de oameni vaccinaţi până la sfârşitul lunii mai pare imposibil de atins. Ne vom apropia în schimb de 4.400.000 de adulţi români imunizaţi cu prima doză  – şi nici aceasta nu ar fi tocmai o cifră rea. 

Locul 10 în Europa la doze administrate în cifră absolută

În prezent, România se află pe locul 10 în Europa la capitolul „numărul de doze de vaccin administrate”, potrivit acestei analize Euronews. În cifre absolute suntem cu puţin în spatele Ungariei şi stăm ceva mai bine decât Olanda. Dar ambele țări sunt mult mai mici ca România. De altfel, clasamentul reflectă dimensiunea țărilor, fiind condus de Marea Britanie, Germania sau Franţa.

În ceea ce priveşte procentul populaţiei imunizate cu schema completă împotriva COVID-19 (indiferent de serul administrat), România a atins, la 9 mai, proporţia de 12,3%, un soi de medie printre vecinii săi, unii care stau foarte bine – Ungaria, alții foarte rău, Bulgaria.

Recomandări

Dezvoltatorul imobiliar Nordis, unul dintre cei mai mari din România, a intrat în insolvență

Ungaria a vaccinat complet mai mult decât dublu față de România, 26,2%, Serbia a imunizat 24,2%, iar Bulgaria, doar 4,5%.

La acest capitol – procent de oameni vaccinaţi complet -, cel mai bine stau Marea Britanie, cu 27%, Ungaria, cu 25,5%, Malta, cu 25% şi Serbia, cu 22,8%.

Comparaţiile între ţări sunt imperfecte, pentru că statele au avut strategii diferite

Problema cu acest tabel este că dezavantajează ţările cu o strategie de vaccinare diferită de a României. O parte din ţări au ales să amâne administrarea rapelurilor şi au încercat, în schimb, să ajungă cu prima doză la cât mai mulţi dintre locuitori. Astfel este posibil ca în acest clasament să fie mai jos decât în clasamentul care ţine de câte doze de vaccin au administrat.

Doar 19% din populaţia ţării a primit deja prima doză de vaccin

Clasamentul în care România ocupă acum un rezultat dezamăgitor, în ciuda elanului cu care a pornit la noi în ţară campania de vaccinare, este chiar acesta: numărul de oameni care au primit măcar prima doză de vaccin. 

Recomandări

Cum îngroapă România dosarele lagărelor de copii din comunism. Justiția refuză anchetarea infamului program ceaușist de „optimizare socială”

Până în acest moment, 19% din populaţia ţării noastre a primit cel puţin o doză de vaccin, în vreme ce fruntaşele clasamentului european  sunt la o distanţă ameţitoare: 

• Marea Britanie – 52,3%
• Ungaria – 45%
• Islanda – 40,6% (cu menţiunea că populaţia mică a Islandei înseamnă infinit mai puţine resurse necesare campaniei de vaccinare)
• Finlanda – 35,1%
• Germania – 32,6%
• Belgia – 30,7%
• Austria – 29,6%
• Italia – 28,3%

Potrivit datelor adunate de Ourworldindata.org, depăşim doar câteva din ţările europene:

• Bulgaria – 9,4%
• Ucraina – 2%
• Letonia – 17%
• Macedonia de Nord – 5,8%
• Moldova – 4%
• Muntenegru – 13,3%
• Rusia – 9%.

Ce progres au făcut ţările în raport cu populaţia lor? 

După cum arată harta de mai jos, lider şi la acest capitol este iarăşi Marea Britanie, care a administrat 78,56 doze la 100 de locuitori, mai mult decât dublu faţă de România: 31,17 doze administrate la 100 de locuitori, până la 9 mai inclusiv. 

Recomandări

Diana Șoșoacă, penalizată de Parlamentul European pentru scandalul din iulie. Eurodeputata are interzis în plen și a rămas fără indemnizație timp de șapte zile

Pe locul doi se află Ungaria, cu 71,18 doze administrate la 100 de locuitori.

Marea Britanie se bazează foarte mult pe propriul vaccin, Oxford-AstraZeneca, pe care britanicii l-au aprobat cu trei săptămâni înaintea UE. 

Diplomaţia farmaceutică a Serbiei, un câştig pentru locuitorii ei 

Serbia stă extrem de bine, după ce a decis să se bazeze în campania de vaccinare nu doar pe vaccinurile vestice (Pfizer, AstraZeneca), ci şi pe serul chinezesc Sinopharm şi vaccinul Sputnik V dezvoltat de ruşi.

De altfel, mulţumită serului chinezesc, la jumătatea lunii martie, Serbia (prima ţară europeană care a aprobat acest vaccin)  conducea cursa de vaccinare în Europa. 

În Europa, puţine ţări stau mai prost decât România dacă ne uităm la numărul de doze administrate raportat la populaţie: 

• Croaţia: 27,56 doze la o sută de locuitori
• Bulgaria: 13,87 doze la o sută de locuitori
• Ucraina: două doze la o sută de locuitori
• Macedonia de Nord: 7 doze la o sută de locuitori
• Belarus: 3,48 doze la o sută de locuitori
• Letonia: 21,54 doze administrate la o sută de locuitori
• Bosnia şi Herţegovina: 3,25 doze la o sută de locuitori
• Rusia: 14,93 doze administrate la o sută de locuitori.

În acest moment, media europeană este de 39,3 doze administrate la o sută de locuitori.

În ansamblu însă, dacă raportăm cifrele României la cifrele ţărilor vecine sau la media europeană, România are (încă) performanţe decente, satisfăcătoare. 

Mai îngrijorător decât cum stăm astăzi, potrivit datelor de mai sus, este dacă vom reuşi să menţinem un ritm bun în campania de vaccinare sau dacă el va scădea, ca urmare a problemelor de adresabilitate sau de inadecvare la cerere.

Semnal bun: flexibilitatea lui Gheorghiţă & Co 

Semnalele bune sunt date de flexibilitatea pe care o arată Gheorghiţă şi echipa lui, o adaptare din mers la problemele din practică. De exemplu, CNCAV a făcut mai multe eforturi pentru a deschide accesul la vaccin al oamenilor, de la posibilitatea vaccinării fără programare, până la maratoanele vaccinării, la implicarea medicilor de familie, dar şi a operatorilor economici.

Implicarea liderilor din domeniul medical, implicarea voluntarilor, toate probele de solidaritate aduse de oameni în aceste zile pot să crească enorm atât imaginea campaniei de vaccinare în sine, cât şi percepţia publicului cu privire la actul de a merge la vaccin, insistând pe ideea de comunitate. 

Nu vom depăşi această pandemie decât dacă realizăm că suntem în asta împreună, iar evenimentele de tip maraton pot să ne amintească asta. 

Nu folosim la maximum capacitatea de vaccinare

Dincolo de acestea însă, cifrele din ultimele zile arată şi că nu este atinsă la maximum capacitatea centrelor de vaccinare. 

Marţi, 11 mai, au fost vaccinate 105.884 de persoane, deşi capacitatea centrelor este cu cel puţin 10.000 mai mare de-atât. Acest rest este cel care trebuie să ne îngrijoreze, pentru că vine după ce, în primele luni ale campaniei naţionale, oamenii s-au „bătut” pentru a prinde loc la vaccin.

Cel mai probabil sunt necesare strategii mai bune de comunicare pentru oamenii din mediul rural sau oraşele mici de provincie, remarcându-se deja un decalaj mare între rata vaccinării în oraşele mari (40% din populaţia eligibilă în Bucureşti) şi rata vaccinării în judeţele sărace (puţin peste 10% în judeţe ca Botoşani sau Suceava). Sunt necesare implicarea la firul ierbii a asistenţilor comunitari, mediatorilor sanitari, medicii de familie din rural.

Şi nu în ultimul rând, factorul care va cântări probabil cel mai mult în stabilirea direcţiei pe care o va lua campania de vaccinare s-ar putea să nu ţină deloc de medicul Valeriu Gheorghiţă şi echipa lui, ci de politicile pe care le va lua sau nu guvernul pentru a impulsiona vaccinarea.

Eliminarea unor restricţii pentru cei care au certificate de vaccinare (la călătorii, relaxare etc.) i-ar putea motiva suplimentar pe mulţi din cei indecişi şi ar putea înclina cu adevărat balanţa în favoarea vaccinării, dar aici problemele sunt nu doar juridice, ci și de etică în comunitate. 

Foto: Eli Driu

Urmărește-ne pe Google News