ComenteazăSituația e tensionată, așa că BNR bate cu pumnul în masă și cere băncilor să închidă tranzacțiile și să marcheze pierderile băncilor străine. Dar nu vor. Așa că BNR face altă mișcare: scoate leii din piață. Dar totul are un cost: cresc dobânzile, iar anumite bănci sunt aproape de colaps.
Atacul asupra leului și creșterea ROBOR
Așadar, BNR se trezește cu două probleme deodată: sistemul bancar crapă de la dobânzile mari, iar populația și firmele încep să aibă probleme din cauza cursului în scădere. Aici începe nasoleala. Cum să apere BNR atât cursul, cât și dobânzile? Păi începe și sună la bănci și le obligă să coteze ROBOR-ul la niveluri mici.
Bomba de pe e-mail
Ei bine, marți a venit senatorul Daniel Zamfir, care a prezentat mai multe e-mailuri din investigația Consiliului Concurenței de atunci. Iar aici, bombă!
Băncile discută între ele cum să coteze ROBOR-ul ăla. Că dobânzile ajungeau la cer la unii (din cauza atacului pe leu și a lipsei de lichidități). Alții trimit e-mail șefilor spunând că încearcă să crească ROBOR-ul pentru că nu reflectă dobânzile din economie. Alții se înțeleg și fac tranzacții pe principiul reciprocității. Adică un fel de „îți dau eu ție, îmi dai tu mie”, astfel încât să nu piardă nimeni. Evident, când faci o înțelegere de genul ăsta (explicată limpede în e-mailuri), e clar cartel. Pasibil de amendă de până la 10% din cifra de afaceri.
Românii, păgubiți
De ce? Pe lângă băncile alea care au atacat leul, au pierdut și românii. Pentru că ăștia au început să plătească rate cu dobânzi astronomice. Știu oameni care imediat, din noiembrie 2008, s-au trezit cu ratele dublate. Instant. În fapt, problema a fost așa mare, încât scandalul a continuat, iar în 2010 se dădea OUG 50, care să transparentizeze formarea dobânzilor. Adică să nu mai fie la latitudinea băncilor ceva băgat din burtă.
Două alegeri proaste
Cât a fost înțelegere între bănci și cât a fost dorința BNR de a cota mai puțin nu știm. Cert e că BNR avea de ales între a ajunge România la un curs de 6-7 lei pentru un euro, ceea ce ar fi făcut ca toată lumea să fie în faliment, sau de a forța nota cu debitorii.
Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu a dat nici o amendă, susținând că nu există probe care să arate că a fost cartel.
În paranteză fie spus, tot pe baza de e-mailuri a amendat Consiliul Concurenței și petroliștii în 2011, când s-au înțeles să elimine un sortiment de pe piață, și agențiile de turism, recent.
Ați putea spune că e prea departe în timp. Dar Dosarul Microsoft din 2004 nu era? Dar Comisia Europeană care amendează companii pentru cartel pentru acțiuni din 2003-2006 cum e? Dar amenzile date Google în 2017 și 2018 pentru o anchetă demarată în 2010?
A fost sau n-a fost
Consiliul spune că nu au fost probe și că raportul a fost analizat și de Comisia Europeană și măcar acolo ar fi descoperit dacă e vreo problemă. Eu nu știu dacă CE s-a uitat pe e-mailurile alea sau, dacă s-a uitat, nu a decis că era totuși o situație gravă, ceea ce permite BNR să intervină în mod excepțional. BNR spune că n-avea ce amenzi să dea. Este posibil ca băncile să fi fost iertate fix pentru că au ascultat de către BNR, reglementatorul lor.
Eu zic că BNR ar fi putut să ia licențele băncilor. Dar n-avea niciun interes, scopul său era să țină totul să nu sară balamalele economiei.
BNR a sancționat totuși pe cineva: i-a pedepsit pe Florin Cîțu (atunci la ING), Lucian Isar (atunci la Bancpost) și Bogdan Mihoc (atunci la Unicredit). Dar nu pentru cartelul pentru ROBOR, ci pentru atacul asupra leului.
Numai că cele două sunt legate. Mulți români au plătit ulterior dobânzi și rate mari. Unii posibil și-au pierdut casele. Nu știm câți și nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă BNR ar fi făcut totul altfel, pentru că istoria nu se face contra factual.
În SUA, bancherii au plătit de le-a ieșit pe nas
Cert e că în SUA, după ce au pompat sute de miliarde de dolari în sistemul bancar, americanii au început instant anchete. Ba chiar au amendat o serie de bănci să zacă: de la nerespectarea legislației privind creditele ipotecare la cele subprime, la probleme cu derivativele, la nerespectarea sancțiunilor asupra Iranului, la manipularea LIBOR. Și nu numai băncilor americane, ci și celor britanice, germane sau franceze care activează pe teritoriul SUA.
La noi, nimeni nu a pățit nimic. Doar oamenii care au plătit dobânzile alea mari…
Planul PSD privind BNR
Acum, ce face PSD-ul e o manipulare crasă. Practic, s-a dat atacul neoficial la BNR. Miza o constituie următoarea conducere, eventual umilirea lui Isărescu în Parlament, cum s-a întâmplat cu Mișu Negritoiu de la ASF, în 2017.
BNR e acum în aceeași situație ca în 2008. PSD îi cere să apere cursul, care curs al leului scade față de euro și dolar, din cauza prostiei Guvernului. Mai exact a taxei pe lăcomie.
Practic, Teodorovici și Vâlcov au luat arma din mâna BNR: ca să crească leul trebuie crescute dobânzile. Dar dacă ar crește dobânda-cheie, dau faliment băncile, pentru că acestea au de plătit taxa pe lăcomie în funcție de ROBOR.
În Rusia, în 2014, după impunerea de sancțiuni internaționale, și în Turcia, începând din 2016, rubla și lira au scăzut dramatic. Nu s-au stabilizat decât după creșterea dobânzilor.
Dar PSD vrea altceva: ca BNR să vândă din rezervele sale de 36 de miliarde de euro, ca să apere constant leul. E ca și cum n-ai bani acasă, dar îți vinzi mobila și televizorul, ca să plătești datoriile, în loc să tai cheltuielile.
Guvernul nu poate renunța la taxa pe lăcomie, pentru că are nevoie de bani la buget, ca să acopere pomenile pentru bugetari și pensionari.
Atacul lui Soros la Banca Angliei
Așa a spart George Soros Banca Angliei în 1992, moment în care a scos Marea Britanie din procesul de aderare la euro…
Oricât am avea noi ceva cu BNR, gândiți-vă la ce ar urma cu Darius Vâlcov ca guvernator BNR! Și cu o justiție aservită…
Mai jos găsiți documentele prezentate marți de către Daniel Zamfir în cadrul Comisiei Economice din Senat
Sedinta BNR by on Scribd