Comentează1. BREXIT
De
departe, cel mai important eveniment al anului 2020 va fi Brexit-ul, care ar fi
trebuit să se întâmple anul acesta, pe 29 martie, la doi ani distanță de când
mecanismul de ieșire al britanicilor din UE a fost inițiat printr-un referendum la care au participat peste 72%
dintre cetățeni. Tot procesul a suferit o serie de amânări, majoritatea cauzate
de neînțelegerile din Parlamentul britanic cu privire la termenii acordului,
însă toate aceste dispute se pare că au fost rezolvate în momentul în care
Boris Johnson, actualul lider britanic, a obținut acordul Parlamentului cu
privire la termenii și condițiile negociate cu Bruxelles-ul.
Așadar, presupunând că Parlamentul European va da undă verde propunerii britanicilor, Marea Britanie va părăsi oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie, cu un acord de retragere negociat în mai multe runde.
În
2018, Biroul Național de Statistică din Regatul Unit anunța că numărul de români care trăiesc
în Marea Britanie a crescut cu 25% în 2017, fata de anul precedent, ajungând la
411.000 de persoane. Astfel, în ultimii ani, romanii au devenit a doua
minoritate în Marea Britanie. Conform termenilor negociați, cetățenii europeni
stabiliți deja acolo, inclusiv conaționalii noștri, vor avea dreptul de a locui
și munci în continuare pe teritoriul Marii Britanii, cu condiția să aplice
pentru un permis de ședere, mecanism care, așa cum „Libertatea” a arătat
în urmă cu câteva luni, este unul greoi, plin de erori și adesea în defavoarea celor
sosiți de curând, care vor avea o serie de drepturi și beneficii limitate pe
termen lung prin acest proces de rezidență.
2. ALEGERI SUA
Mai sunt aproximativ 300 de zile până la alegerile prezidențiale din Statele Unite, în mod sigur cele mai importante și urmărite alegeri de pe planetă. Cum eforturile democraților de suspendare a președintelui Donald Trump se vor lovi cel mai probabil de un vot negativ în Senatul american, controlat de republicani, Trump va candida pentru un al doilea mandat cu aceeași retorică împotriva imigranților ilegali, instituțiilor de presă care l-au criticat în trecut și a celor pe care îi numește „antiamericani”, adică democrații și cam toți cei care nu-i aprobă ideile cel puțin controversate, dacă nu adesea contradictorii.
Statistic,
României i-a mers bine ori de câte ori a fost un președinte republican la Casa
Albă, așa că realegerea lui Trump nu ar fi neapărat un lucru rău din acest
punct de vedere. Primul lider SUA care a vizitat România, în vara lui ‘69, a
fost un republican – Richard Nixon, iar 6 ani mai târziu, un alt președinte,
tot republican – Gerard Ford- a acordat României clauza naţiunii celei mai favorizate, o distincție abil
speculată la vremea respectivă de autoritățile comuniste de la București, dar
și o oportunitate uriașă pentru o țară din blocul estic de a dezvolta relații
comerciale cu cea mai puternică țară din lume în condiții favorabile.
Însă ceea ce nu a reușit niciun lider de
Casa Albă să ofere României ține de ridicarea vizelor, un subiect în care
partea americană s-a eschivat mai mereu, dând vina pe aspectele tehnice ce țin
mai degrabă de Congres decât de președinție. Cu toate acestea, chiar și în ultima vizită a președintelui Iohannis la Casa Albă,
subiectul a fost adus în discuție, însă fără succes. Așadar, următorul
președinte SUA, al cărui mandat va începe în 2020, s-ar putea să fie cel care
va introduce țara noastră în programul Visa
Waiver, astfel că alegerile din toamna viitoare vor fi deosebit de
importante și pentru români cel puțin din acest punct de vedere.
3. AFGANISTAN
După un an în care negocierile de pace dintre americani și liderii talibanilor au fost suspendate, într-o oarecare măsură și din cauza unui atac asupra misiunii diplomatice a României la Kabul, incident în care un diplomat român a fost ucis, iar altul a fost grav rănit, dialogul a fost reluat la sfârșitul lunii decembrie, culminând cu un anunț pe final de an care va avea un impact uriaș în ceea ce privește războiul din Afganistan. În cursul zilei de duminică, consiliul de conducere al talibanilor a făcut public un acord cu privire la încetarea temporară a focului în Afganistan, o fereastră în care se pare că va fi semnat un acord de pace cu Statele Unite.
Un astfel de acord ar presupune că Trump
îți retrage o mare parte din cei peste 12 000 de soldați care se află acum în
teatrul de operațiuni din Afganistan. Deși oficialii MApN au refuzat să ofere
un răspuns clar cu privire la strategia Armatei Române în eventualitatea unui
acord de pace, e de la sine înțeles că, într-un astfel de scenariu, prezența
românilor va fi redusă complet sau la un minimum concentrat pe misiuni de
antrenament și consiliere a forțelor afgane. Prima variantă pare mult mai
plauzibilă, din moment ce talibanii nu vor dori să coopereze militar cu
partenerii Coaliției. Cu toate acestea, locul lăsat liber de talibani în
arhitectura atacurilor teroriste se pare că va fi luat de Statul Islamic,
care încă de la căderea Califatului
s-a regrupat în bună măsură în această regiune, de unde plănuiește atacuri în
mod frecvent.
În vara lui 2002, România a trimis în
această țară un prim batalion de infanterie format din 405 militari, sub
comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF).
Aceasta a reprezentat prima acţiune de
luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-al Doilea
Război Mondial. În prezent, în teatrele de operațiuni din Afganistan se află
circa 750 de militari români. Până în decembrie 2019, în Afganistan și-au
pierdut viața 27 de soldați români.
Astfel, după aproape două decenii de
participare la această misiune, 2020 ar putea fi anul în care România își
retrage trupele din Afganistan.
4. SIRIA
Și dacă tot vorbim de conflictele Orientului Mijlociu, 2020 se preconizează a fi anul în care conflictul din Siria se va încheia. Cel puțin în forma sa actuală, în care armata siriană a încercat să recâștige teritoriile pierdute în fața rebelilor. Cu sprijinul Rusiei și pe fondul unor mesaje confuze din partea Washingtonului, Assad a inițiat deja o campanie militară de proporții împotriva militanților din regiunea de nord a țării (Idlib), practic ultima rezistență armată împotriva regimului de la Damasc. Evident, valul de refugiați din această zonă va veni spre Europa, via Turcia condusă de Erdogan, care de fiecare dată când e criticat de liderii Uniunii amenință că „va da drumul valului de refugiați” spre Europa, deci implicit și spre România.
Dacă în trecut țara noastră a fost cumva
ocolită de influxul de migranți, noile acorduri de relocare a
migranților și refugiaților implementate la nivel UE vor avea drept consecință
o participare semnificativ crescută a României la eforturile de triere,
găzduire temporară și acordare a statutului de refugiat celor care vor veni din
Siria și nu numai.
5.
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Deși o temă ignorată în bună măsură de majoritatea politicienilor români, mediul, schimbările climatice cu preponderență, au ocupat agenda publică pe parcursului lui 2019 și probabil vor continua s-o facă și în anul următor. Cu excepția câtorva politicieni români, cei mai mulți fără o influență reală în gestionarea priorităților politice ale noului guvern, clasa politică din România a ignorat complet această temă deosebit de importantă la nivel internațional. Dacă anul care se încheie a fost unul în care o adolescentă din Suedia a dinamizat dezbaterea despre schimbările climatice într-atât de mult încât coperta uneia dintre cele mai importante reviste, TIME Magazine, titrează în ultimul să număr din anul acesta un mesaj sec: „Planetă noastră se scufundă”.
2020 va fi anul în care schimbările
climatice vor fi din ce în ce mai vizibile și în România. Nu că ele nu ar fi
deja. Conform unui studiu recent, Bucureștiul se află în topul celor mai poluate orașe din
Europa. Doar localitățile industriale din Rusia
și Ucraina ne depășesc. Asta în timp ce jurnaliștii de la New York Times
ne atrag atenția că al doilea oraș al României, Cluj-Napoca, urcă rapid în
topul celor mai poluate din lume. În tot acest timp, defrișările ilegale din pădurile țării
au continuat nestingherite, pădurarii au fost uciși pe capete,
iar autoritățile ne-au ascuns adevărul despre dezastru
ecologic din munții și pădurile României.
Doar că 2020 este primul an în care toate
statele membre vor fi obligate să ia măsuri concrete pentru reducerea drastică
a poluării, conform celui mai amplu și ambițios tratat semnat vreodată la
nivelul UE – The
Green Deal. Prima reacție oficială a României a venit din partea lui Klaus
Iohannis, care s-a arătat oarecum nemulțumit
că România va trebui să investească bani în reducerea poluării și a cerut ca o
parte din costuri să fie suportate de Bruxelles. Cam la asta s-a redus
discursul public din România anul trecut, atunci când a fost vorba de mediul
înconjurător.
Iată așadar doar câteva teme de politică
externă cu impact asupra României în 2020. De la un Brexit cu consecințe
incerte, până la valul de refugiați din Siria și schimbările climatice
devastatoare, anul care vine pare să fie unul destul de sumbru, nu?
Aș vrea să vă contrazic și cumva, în
încheiere, să vă spun că nu va fi așa, dar nu prea văd cum aș putea face asta
din moment ce toate evenimentele, analizate la rece, nu prea au cum să se
termine cu bine.
Tot ce pot să fac e să vă las mai jos un
clip cu o serie de gafe (bloopers)
din timpul reportajelor pe care le-am realizat anul acesta din Irak,
la Mosul, până nu demult capitala Statului Islamic. Aceste imagini n-au ajuns
niciodată în montajul final al reportajelor video din această serie, dar cred
că descriu foarte bine situația în care ne aflăm la cumpăna dintre ani: un
individ care încearcă să pară calm și coerent în timp ce ține în mână o
jumătate de kilogram de explozibil C4.
La mulți ani, dragi cititori „Libertatea”! Să ne revedem cu bine în douăzeci douăzeci!