„Domnul Ţuţu Gabriel, în exercitarea mandatului, a dispus efectuarea de operaţiuni comerciale care afectează patrimonial societatea şi favorizează persoane aflate în relaţii speciale cu aceasta”.
Nu, nu este un citat din actualul dosar al DNA, deși exact așa a operat directorul ROMARM în 2020, împreună cu Pițurcă, tatăl și fiul, conform procurorilor.
Însă nu e prima oară când Gabriel Țuțu face așa ceva. Fraza de mai sus se referă la fapte din 2016, când era membru al Consiliului de supraveghere al Forte Asigurări Reasigurări S.A. Și faptele lui Țuțu apar în Monitorul Oficial, pentru că ASF le-a consemnat în decizia 1359/2016.
Fost ofițer SRI, ajuns în conducerea Forte, Gabriel Țuțu își dădea singur bani în 2016, pe contracte de consultanță, din sumele încasate de la asigurații care își plăteau polițele la această companie.
Mai mult, el iniția litigii și lua banii societății, având informații din interior. Un cetățean italian, acționar la Forte, beneficia și el.
„ASF a transformat infracțiunile lui Țuțu în contravenție”
„Când l-a prins, în 2016, ASF a încadrat potențiale infracțiuni pe post de contravenții. E o politică aici, să-i scape fără cazier”, a explicat unul dintre angajații Autorității, într-o discuție confidențială cu Libertatea.
Specialistul a explicat că, atunci când descoperă fraude, ASF fie nu face sesizare penală, fie când o face, cazul recent al Euroins, o întocmește intenționat ca să nu fie transformată de procurori într-un dosar. Dacă Țuțu avea cazier, nu mai putea ajunge niciodată director la stat.
Agent, mason și bărbat alfa
Că ASF are o tradiție a jocului la alibi, asta nu e noutate. În cazul lui Țuțu, i-au fixat interdicție pe 5 ani să facă parte din conducerea oricărei societăți de asigurări. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial. Însă ea nu a împiedicat statul român ca un fost agent secret și în perpetuitate mason, bărbat alfa guraliv, care în romanele de spionaj ale lui Le Carre nu prindea, ca personaj, nici subsolul ultimei pagini, pe numele său Gabriel Țuțu, să fie numit șef peste industria strategică de armament a României. Totul, desigur, prin filtrul sever al vigilenței SRI.
Uns director în 2019, Țuțu a făcut la ROMARM în 2020 exact ce făcuse la Forte, cu patru ani în urmă. A cumpărat instalații neconforme și a „combinat” măști pe care medicii militari le numeau, disperați, „cioc de rață”. Omul s-a confirmat pe sine.
„Nu se poate respira prin măştile FPP3, cioc de rață”, reclama, în august 2020, şeful secției ATI din Spitalul Militar de Campanie de Nivel ROL 2 de la „Ana Aslan”, conform unui dosar consultat de Libertatea, în care MApN s-a judecat cu firma lui Alex Pițurcă.
Toți oamenii Academiei de Informații
Nu e vina lui Gabriel Țuțu că a fost împins politic și avizat de o procedură sofisticată de „intelligence”, compatibilă cu centrul cibernetic al SRI și NATO, perla estului Europei, procedură în care inteligența artificială de ultimă generație încinge ferma de servere două zile și apoi scrie, pe ecran, cu litere tremurătoare și verzi ca prazul: „E băiat bun, îl știm noi”.
Varianta era să citească banalul Monitor Oficial ca să vadă că Țuțu e calificat la escrocherii naționale și internaționale.
Dar poate că un program de căutare a numelor care apar în Monitorul Oficial nu e un lucru chiar așa de la îndemână pentru SRI.
Atunci pot să facă altceva. Să-și introducă, într-un Excel cu licență vândută de Dinu Pescariu, doar propriii absolvenți, masteranzi și doctoranzi ai Academiei de Informații.
Să verifice apoi această listă și să vadă cum apar ei în Monitorul Oficial sau în alte documente de control ale statului. Dacă ne uităm la acuzații marilor companii de stat implicate în afaceri de corupție în pandemia de COVID, de la Adrian Ionel la Gabriel Țuțu, aceștia și-au făcut masterul la Academia Serviciului Român de Informații. O listă în Excel e, așadar, suficientă. În ea s-ar vedea că Adrian Ionel fusese prins de Corpul de Control al Ministerului Sănătății, iar Gabriel Țuțu, de ASF.
Cap de tabel poate fi acesta: SRI îi educă, DNA îi leagă, cetățeanul plătește și-și ia câmpii.