Analiză: Lista tuturor sancțiunilor împotriva Rusiei. Pot acestea să stranguleze lent economia rusă?

Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană au anunțat mai multe runde de sancțiuni economice împotriva Rusiei, după ce aceasta a atacat Ucraina. Acestea sunt proiectate să taie accesul Rusiei la finanțare și să pună presiune pe sistemul bancar, companiile energetice, oligarhii ruși și o serie de apropiați ai președintelui Vladimir Putin, au motivat chiar inițiatorii. 

Pe termen scurt, Rusia este apărată de rezervele sale valutare de aproape 650 de miliarde de dolari, însă pe termen lung, sancțiunile pot provoca o criză economică în Rusia.

Decizia Statelor Unite

Prima tranșă a sancțiunilor a fost adoptată luni de Statele Unite printr-un ordin executiv al președintelui Joe Biden și au venit după recunoașterea „republicilor” Donețk și Luhansk de către Rusia.

Casa Albă a anunțat că Washingtonul a sancționat atunci două bănci ruse de stat: 

• VEB – banca de dezvoltare;
• Promsvyazbank – banca armatei. 

Cele două sunt considerate apropiate de Kremlin și de armata rusă și au mai mult de 80 de miliarde de dolari ca active, conform Al Jazeera.

Împrumuturile pe piețele externe, blocate

De asemenea, Statele Unite au vizat emiterea de datorii noi pentru Rusia. Rusia nu va mai putea emite titluri de stat în Occident, iar acestea nu se vor mai putea tranzacționa pe piețele din SUA și Vestul Europei.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Au fost blocate, astfel:

• Banca Rusiei
• Fondul Național de Bunăstare al Rusiei
• Ministerul de Finanțe rus

Conform MarketWatch, la acel moment au fost puse sub sancțiuni și cinci persoane: 

• Aleksandr Bortnikov și fiul său Denis; 
• Sergei Kiriyenko și fiul său Vladimir; 
• Petr Fradkov – directorul executiv al Promsvyazbank.

Aleksandr Bortnikov este șeful FSB, serviciul rus de securitate, urmașul KGB.

Kiriyenko este un fost premier rus și fost șef al Rosatom, corporația nucleară a Rusiei, conform Trezoreriei americane. În acest moment lucrează în administrația de la Kremlin, fiind șeful adjunct de cabinet al Administrației Prezidențiale.

Cele mai mari bănci, pe lista americană

Joi, SUA au anunțat noi sancțiuni, după atacul violent al Rusiei din noaptea precedentă.

Numărul băncilor intrate sub sancțiuni a crescut, iar pe listă au fost adăugate încă cinci, conform informațiilor oficiale:

• Sberbank și 25 de subsidiare ale sale. Sberbank este cea mai mare bancă din Rusia, având aproximativ o treime din activele sistemului bancar rus. Aceasta a fost deconectată de la sistemul financiar american, fiind restricționată să mai facă operațiuni în dolari.
• VTB și 20 de subsidiare. Este tot bancă de stat. Aceasta a fost blocată complet. Acțiunea va îngheța orice activ al VTB ce ajunge în sistemul american și interzice persoanelor americane să facă afaceri cu ea. VTB deține o cincime din sectorul bancar rus.
• Blocarea totală a trei bănci mai mici: Bank Otkritie, Sovcombank și Novikombank.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

De asemenea, au fost impuse restricții pentru 13 companii și entități ruse, care au fost blocate să se mai împrumute și să emită noi acțiuni.

Acestea sunt Sberbank, AlfaBank, Credit Bank of Moscow, Gazprombank, Russian Agricultural Bank, Gazprom, Gazprom Neft, Transneft, Rostelecom, RusHydro, Alrosa, Sovcomflot și RZD (Căile Ferate Ruse – n.r.).

Oficiali de top

Adițional, au fost incluși pe lista sancțiunilor mai mulți oficiali ruși: 

• Igor Sechin și fiul său Ivan. Sechin este șeful gigantului petrolier Rosneft, este mâna dreaptă a lui Putin și este poreclit „țarul energiei”.
• Sergei Ivanov – directorul producătorului de diamante Alrosa, controlat de stat. Pe listă este și fiul său.
• Nikolai Patrușev și fiul său Andrei. Patrușev a fost membru în conducerea Gazprom.

Pe listă mai sunt Andrey Puchkov, Yuriy Solviev (și două companii imobiliare pe care le deține), Galina Uliutina și Alexander Vediakhin, conform Casei Albe.

SUA au pus sub sancțiuni și compania care operează gazoductul Nord Stream 2. 

Acesta subtraversează Marea Baltică, din Rusia până în Germania. Gigantul rus Gazprom este singurul acționar, dar investitori financiari sunt și companiile Uniper și Wintershall (ambele Germania), OMV (Austria), Shell (Marea Britanie), Engie (Franța).

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Restricții la exporturi

Departamentul Comerțului din SUA a mai anunțat joi restricții pentru exporturile în Rusia, care vor bloca accesul acesteia la semiconductori, computere, telecomunicații, echipamente, laseri și senzori.

În fine, au fost impuse sancțiuni pentru 24 de indivizi și entități din Belarus pentru sprijinul acordat Rusiei prin găzduirea armatei ruse pe teritoriul său, de unde a atacat poziții în Ucraina.

Măsurile luate de Uniunea Europeană

Uniunea Europeană a sancționat în data de 23 februarie mai multe entități și persoane, în urma recunoașterii independenței pentru Donețk și Luhansk.

Pachetul include:

• sancțiuni pentru 315 membri ai Parlamentului rus, care au votat în favoarea recunoașterii independenței celor două entități statale
• restricții privind relațiile economice cu regiunile Donețk și Luhansk
• restricții privind accesul Rusiei la piețele financiare și de capital ale sale
• 27 de indivizi și entități ruse. 

Pe listă se află: Sergei Șoigu – ministrul apărării; Anton Vaino – șeful de cabinet al lui Putin; Nikolai Yevmenov – comandantul Marinei ruse; Oleg Saliukov – comandantul forțelor terestre ruse; Sergei Surovikin – comandantul forțelor aerospațiale ruse; Igor Osipov – comandantul Flotei Mării Negre; Sergei Dronov – comandantul forțelor aeriene ruse; Andrei Kostin – președintele băncii VTB; Igor Șuvalov – președintele VEB; Margarita Simonyan – redactorul șef al ediției în limba engleză a postului TV Russia Today (RT); Maria Zaharova – director al Departamentului de Presă și Informație, însărcinată cu propaganda; Vladimir Soloviev – propagandist și prezentator la posturile TV Russia-1 și Rossia 24; Piotr Tolstoi – urmaș al scriitorului Lev Tolstoi și membru al Dumei de Stat.

Între entitățile economice sancționate se află: Internet Research Agency – „fabrica de trolli” a Rusiei, care operează pe rețelele sociale și face propagandă; Bank Rossya – banca personală a înalților oficiali ruși, inclusiv a lui Putin; Promsvyazbank – banca armatei; VEB – banca de dezvoltare.

Nord Stream 2, oprit de la certificare

Separat, Germania a anunțat că suspendă procesul de certificare pentru gazoductul Nord Stream 2, ceea ce înseamnă că acesta nu va putea fi pornit la acest moment. Construcția sa a costat 11,6 miliarde de dolari.

Măsurile luate de Marea Britanie

Marea Britanie a anunțat marți sancțiuni împotriva unui număr de cinci bănci și a trei oligarhi ruși.

Cele cinci bănci sunt: Rossiya Bank, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și Black Sea Bank.

Oligarhii sancționați sunt Gennady Timchenko, Boris Rotenberg și Arkadi Rotenberg.

Timcenko are o avere estimată la 22 de miliarde de dolari, conform Forbes. Principalele sale companii sunt Novatek – al doilea producător de gaze al Rusiei, după Gazprom și Sibur Holdings – cel mai mare grup petrochimic din Rusia.

Frații Rotenberg sunt prieteni cu președintele rus Vladimir Putin, iar Arkadi este fost partener de judo al șefului statului. 

Companiile lor au primit anterior contracte de la Gazprom și statul rus. Acestea au realizat podul peste strâmtoarea Kerci, care unește Rusia continentală de Peninsula Crimeea, anexată în 2014. De asemenea, au efectuat lucrări pentru olimpiada de iarnă de la Soci, care a avut loc în 2014.

Arkady Rotenberg are o avere de 2,9 miliarde de dolari, iar Boris, de 1,2 miliarde, potrivit Forbes.

De asemenea, Marea Britanie a anunțat interzicerea zborurilor Aeroflot, transportatorul național aerian al Rusiei, în spațiul său.

Măsurile luate de Australia și Japonia

Cele două state au impus la rândul lor penalități. Guvernul australian a impus sancțiuni care vizează 25 de persoane, inclusiv comandanți militari, plus patru companii implicate în dezvoltarea și vânzarea de tehnologii militare și arme, conform ABC.net.au.

Sancțiunile Japoniei includ interzicerea emiterii de obligațiuni ruse în Japonia și înghețarea activelor pentru o serie de indivizi ruși, plus interzicerea călătoriilor lor în Japonia, conform Al Jazeera.

Consecințe

Joi rubla rusească a scăzut cu 10%, atingând la un moment dat nivelul de 90 de ruble pentru un dolar și 100 de ruble pentru un euro.

Însă banca centrală a Rusiei a intervenit, iar vineri rubla se aprecia cu 2,1%, conform Bloomberg.

Bursa din Rusia creștea și ea vineri cu 15%, după ce joi ajunsese la un minus de 44% la un moment dat.

„Impact semnificativ” în timp

Însă efectele asupra sistemului financiar rus și a companiilor țintite vor fi mult mai mari în timp.

Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF), cea mai mare asociație de bancheri din lume, a arătat joi că sancțiunile americane vor avea un „impact semnificativ” asupra economiei ruse și a cetățenilor săi și ar putea provoca o recesiune.

„Fortăreața” economică

Însă Rusia are rezerve de 643 de miliarde de dolari, iar prețul petrolului este în acest moment de peste 100 de dolari pe baril.

Rusia are excendent de cont curent de 5% și o datorie publică de doar 20% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce o face să fie o „fortăreață”, sintagmă a solidității, potrivit unei analize Reuters.

Spre comparație, datoria publică a țării noastre este de circa 50% din PIB, iar în vestul Europei nivelul este de aproximativ 100%.

Mai puțin de jumătate din datoriile Rusiei sunt în dolari, spre deosebire de 80%, cât era în urmă cu două decenii.

Aceste statistici au venit după ani întregi de economii făcute de Rusia, ca urmare anexării Crimeei din 2014 și a sancțiunilor impuse atunci.

Prețul mare al petrolului ajută Rusia

Mai mult, prețul în creștere al petrolului va aduce Rusiei câștiguri la buget de 17,2 miliarde de dolari doar în acest an.

Însă apărarea economică a Rusiei se va prăbuși cel mai probabil sub sancțiuni, pe termen lung, conform sursei citate.

Vulnerabilități

Semne ale vulnerabilității economice sunt vizibile și acum: veniturile gospodăriilor sunt mai mici decât cele din 2014, iar în 2019, înainte de declanșarea pandemiei, economia rusă se situa la 1.660 de miliarde de dolari, față de 2.200 de miliarde în 2013.

Scăderea rublei va duce la inflație și mai mare, ceea ce mai departe va afecta standardul de viață al cetățenilor. În acest moment inflația este deja la 9%.

Banca centrală ar putea crește dobânzile pentru a apăra rubla, dar acest lucru va duce la încetinirea activității economice.

În 2014, banca centrală a majorat dobânzile de la 10,5% la 17%.

Dobânzile la titlurile de stat ale Rusiei au crescut joi la mai bine de 13 puncte procentuale față de cele ale SUA, de trei ori mai mult decât media statelor în curs de dezvoltare.

Scădere economică

Banca americană JPMorgan estimează că sancțiunile vor tăia 3,5% din PIB-ul Rusiei în a doua jumătate a anului.

Sancțiunile vor forța Rusia să se finanțeze mai mult pe piața internă, ceea ce mai departe va duce la mai puține investiții în industrie și armată.

De asemenea, companiile energetice vor avea la dispoziție mai puțini bani.

De ce nu a fost tăiată de la SWIFT

Rusia nu a fost tăiată de la sistemul SWIFT, prin care se efectuează plățile între băncile lumii.

În timpul dezbaterilor de joi privind sancțiunile pregătite împotriva Rusiei, Uniunea Europeană a fost divizată cu privire la eliminarea Rusiei din SWIFT.

Măsura a fost cerută de state din estul UE, precum Polonia și cele trei țări baltice. S-au opus însă Germania, Italia, Ungaria și Ciprul, conform cotidianului grec Ekathimerini.

Eliminarea Rusiei din sistemul SWIFT ar aduce o lovitură puternică Rusiei, deoarece băncile și companiile sale nu ar mai putea trimite și nici primi bani. Măsura a fost însă caracterizată de cotidianul francez Le Monde drept ultima opțiune, echivalentul economic al unei lovituri nucleare.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Urmărește-ne pe Google News