Ia uite, o surpriză colosală: imobiliarele sunt și ele pline de escroci, cine s-ar fi așteptat?! Teodosie de la Constanța, Mache pe numele său de turnător, zice că e păcat să zici zău. Zău! 

În definitiv, România este un stat extrem de prietenos cu interlopii. Nu există domeniu în care să nu se întâmple abuzuri la paravanul protecției de stat. Pe scurt: în țara noastră, granița dintre mafie și stat e subțire până la invizibil. Unde te uiți – fărădelege tolerată, încurajată, susținută. Indiferență cronică. Nepăsare în formă continuată. Prostie cât încape (sistemul de intelligence din România, mai ales, e plin de proști făcuți grămadă de bani). Nesimțire galopantă. Retard istoric sever. Azilele groazei. Spitalele groazei. Șoselele groazei. Școlile groazei. Nimeni nu e îngrozit.

Traficanții de carne vie – sunt bine. Traficanții de droguri – sunt bine și ei. Hoții, bandiții, criminalii – nu le duceți grija. România e blândă cu dânșii, mai ales că nu beneficiază de un sistem de justiție. La noi e cu hatârul, nu cu legea. Mai demult aici era Turcia, băi, nene, vorba cantautorului Puya.

Apropo de cazul Șoșoacă și Curtea Constituțională, această instituție pesedizată până la metastază. Șoșoacă n-ar trece, probabil, un examen psihiatric riguros. Isteria live pe TikTok nu e politică, grohăielile antisemite, antidemocratice, prototalitare, proruse, felul în care se freacă de ani buni pe burtă cu Moscova – toate fac din Șoșoacă un adversar declarat al statului român. E firească tragerea dumisale pe linie moartă. Va fi nevoie de o roabă mare-mare-mare când va ajunge la tomberonul istoriei. Dar!

Dar felul în care CCR a ajuns un fel de anexă PSD-Ciolacu e și mai periculos pentru fragila, pentru debila democrație românească, atât de originală cum ne-au lăsat-o moștenire Iliescu și securiștii care au tot condus-o. Șoșoacă e parfum de flori pe lângă precedentul creat. Cine câștigă dacă se bat dacii cu samuraii și Van Damme cu Bruce Lee? Poate știe Dan Diaconescu. Deocamdată, între Caracatiță și Șoșoacă – masiva doamnă e mai subțire.

România e un Securistan absurd în care majoritatea interacțiunilor cu instituțiile publice sunt forme de tortură medievală. Ați mai fost pe la ANAF? Pe la Poștă? Pe la urgențe?

Statul român e eșuat, președintele e la lux, golf și relaxare, are o groaznică durere în spate jos și a întinat numai nobilele idealuri ale celor șase sași în șase saci.

Un om care face serviciu public ar trebui să aibă bunătate, competență, inteligență, generozitate, modestie, cultură, cinste și cumpătare. Nu doar că „ai noștri” n-au nimic din toate acestea, dar sunt exact invers: răi, incompetenți, făcuți grămadă, egoiști, fuduli, inculți, necinstiți și avari, nu cunosc nicio limită nici când e vorba să fie bugetați cu tot neamul, nici când e rost de rapt.

Și în tot acest timp, cuplul de comici Ciolacu-Ciucă e tot mai hilar, Marcel de la Buzău și Nicu de la armată se hârjonesc, se alintă, se joacă de-a divorțul, o ard ca Brânzovenescu & Farfuridi, ca Prigoană & Bahmuțeanca, în timp ce țara românească se prăbușește. Și nici nu e de mirare. Îi lipsește coloana vertebrală. Îi lipsește morala la nivelul conducătorilor și la nivelul cetățenilor. Anii au trecut și iaca: România și Șoșoaca. Sfârșitul e aproape, dar până atunci se poate și mai rău. Și va fi și mai rău.

Urmărește-ne pe Google News