Mă trezesc dimineața, cu o atingere duioasă pe creștet. E holograma premierului RX3000, care își soarbe cafeaua în vreme ce mă privește cu ochi blânzi, paterni.

„Nu uita să îți pui masca de oxigen”, șoptește RX3000.

Poluarea din București a ajuns la cote alarmante de vreo 30 de ani, de când ni s-a interzis prima dată să deschidem ferestrele.

Între timp, geamuri nu mai există, s-au desființat acum vreo 25 de ani, când Garda de Mediu a constatat că, decât să stăm cu ele închise toată ziua, mai bine construim clădiri fără ele. Iar pe cele existente le baricadăm.

E mai bine așa, am lumină artificială cât cuprinde, așa de „smart” încât, când deschid ochii, un soare proiectat pe perete începe să capete contur. Îmi amintește de răsăriturile din taberele de la Mamaia, când stăteam toată noaptea trează. Ce vremuri…

Tot de 30 de ani, suntem în carantină la domiciliu. S-a constatat pe timpuri că ar fi măsura cea mai sigură – carantină pe perioadă nedeterminată.

Curând, s-a creat și o aplicație care prelungește automat starea de urgență. Legile, de fapt, au rămas aceleași din primii ani ai Marii Pandemii. Doar premierul a fost înlocuit recent cu modelul ăsta nou, RX3000, după ce RX2900 a făcut scurtcircuit.

Odinioară, când Claudiu Năsui Întâi a propus – și, culmea, s-a adoptat lege, după desființarea Curții Constituționale – să fie identificate toate rudele securiștilor care dețineau funcții publice, legea a fost făcută un pic cam prost. Așa că, în loc să se depisteze toți parlamentarii cu rude în Securitate, legea a vizat „toți parlamentarii cu rude” și, până când n-a intrat în vigoare, chiar nu a observat nimeni, că la Consiliul Legislativ era tot Florin Iordache.
Parlamentul s-a desființat curând după Legea Năsui, iar alegeri nu s-au mai ținut vreodată, de teama virusului.

Într-o ședință pe Zoom a Guvernului, membrii Executivului au decis să demisioneze și, după îndelungi dezbateri, au stabilit să lase în loc inteligența artificială.

Deja, la București, Primăria era condusă de inteligența artificială și, aparent, lucrurile mergeau bine.

O vreme, presa a relatat haosul din țară, dar în ultimii 29 de ani, am fost nevoiți să ne reprofilăm mulți dintre noi. Pur și simplu, oamenilor nu le pasă la fel de mult că RX3000 are un bug, pe cât le păsa pe vremuri. Și-apoi, e tehnocrat.

Cei mai mulți dintre noi trăim astăzi din vloguri – setea de entertainment a crescut în izolare. Eu mă filmez în timp ce fac origami, știți voi, corăbii și delfini din hârtie, și merge mai bine decât mergea presa în 2021. Cineva m-a rugat deunăzi să confecționez „câinele de pază al democrației” din hârtie creponată – să fac mai mulți cățeluși încruntați, să arate ca o ghirlandă simpatică.

Am făcut asta, iar după ce am închis camera, am plâns puțin. RX3000 mi-a spus un banc cu teorema lui Pitagora și am apreciat.

Cu toate că stăm în case de un sfert de secol, asta nu înseamnă că virusul ne ocolește. Așa că, de ani buni, înghițim cu toții un dezinfectant special, comestibil și purtăm costume de protecție. Asta se întâmplă pentru că virusul a suferit tot soiul de mutații, care mai de care mai curioase.

Recent, mi-a bătut la ușă cineva care s-a dat drept „băiatul cu pizza” (deși nimeni nu mai face livrări la domiciliu, toți înghițim pastile speciale, hrănitoare) și, uitându-mă pe camera de supraveghere, am constatat că era, de fapt, un coronavirus deghizat.

Alții sunt chiar mai vicleni și trimit plicuri în poștă, cu ștampila vechiului ANAF, doar-doar or păcăli pe cineva să meargă la ei la sediu.

Da, am uitat să vă zic, covizii – că așa le zicem – au un sediu al lor, construit din bani europeni, în 2021, prin PNRR.

Când au început să sufere mutațiile astea serioase, au și înființat o firmă cu zero angajați și, pac, au primit contract – ba am impresia că și caietul de sarcini a fost scris cu dedicație și nu și-a dat seama nimeni că SC COVID 2.0 SRL e, de fapt, a lor. Nu i-a pus pe gânduri nici că logo-ul era un liliac.

Până s-a prins cineva, era deja prea târziu, aveau ditamai palatul și umblau nestingheriți pe holuri, țineau ședințe, ce să mai, ca în corporație. Am auzit că și-au făcut și 5 to go, fix lângă.

Sigur, între timp au evoluat și vaccinurile. Practic, vaccinul de-acum e o seringă cu trăgaci – țintești spre covid și, pac, l-ai neutralizat!

Lumea a fost mult mai încântată de un dușman în carne și oase, că până atunci nu prea credea nimeni că exista, fiindcă nu-l vedeai umblând pe stradă. Are sens.

Acum, că arată toți covizii ca Men In Black, în sfârșit, îi identificăm. Așa că, deocamdată, ținem toți în casă vaccinurile astea noi – mereu apar modele ultimul răcnet, ultimul e cu amortizor – și ne rugăm să nu ne bată la ușă, să se infiltreze cumva în casă. Pentru versiunile mai vechi, înghițim dezinfectanți și, din ce se aude, ultimii 5 ani chiar au decimat covizii, deci e posibil ca în 15 ani să se încheie și carantina.

Urmărește-ne pe Google News