Apariția coronavirusului în Italia alertează românii și este firesc să fie așa. Ce pot face mai departe?

DISCLAIMER. Libertatea publică, la rubrica de opinii, două tipuri de comentarii. Unele aparțin jurnaliștilor din redacție și celelalte, invitaților. Numiți și contributori după tradiția presei democratice, acești invitați sunt oameni cu profesii, convingeri și asocieri politice diferite. Ziarul le oferă o platformă de exprimare, convins că pluralitatea opiniilor și diversitatea ideilor ne ajută pe toți să înțelegem mai bine lumea în care trăim. Textul care urmează, semnat de Laura Ștefănuț, se înscrie în categoria opiniilor de la contributori. Fostă jurnalistă, Laura Ștefănuț oferă consultanță în domeniile de expertiză pentru ”Planul pentru București” al lui Vlad Voiculescu, candidat PLUS la Primăria Capitalei.

Cel mai probabil, ne îndreptăm rapid spre o pandemie. 

În fața sistemului românesc de sănătate și siguranță publică, este firesc ca oamenii să se alerteze și să simtă că soarta lor depinde mai degrabă de ei înșiși. 

În 23 februarie, după apariția cazurilor din Italia, Ministerului Sănătății din România a publicat un comunicat evaziv, în care nu detaliază nici planul instituțional, nici nu transmite recomandări oamenilor despre ce pot face pentru a diminua riscul îmbolnăvirii. 

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Știm că România nu este pregătită pentru coronavirus fiindcă vedem cum an de an gestionează prost gripa sezonieră, cum lipsesc medicamente și consumabile din spitale, cum mor oamenii de la infecții luate în spital sau din cauză că medicii nu urmează procedurile standard. 

Dacă România era o țară pregătită pentru gripa sezonieră, atunci se putea adapta mai ușor și noilor amenințări. Însă este clar că țara noastră riscă să devină un incubator de răspândire a bolii. 

Ceea ce s-a întâmplat pe vasul de croazieră “Diamond Princess” din Japonia arată efectele unei carantine care nu a fost realizată corespunzător: practic se favorizează răspândirea virusului atunci când nu sunt respectate protocoalele. Dacă în Japonia s-a ajuns în situația unor decizii care au facilitat răspândirea virusului, scenariile pentru țări precum România sunt dramatice. 

Ludovic Orban a dat declarații care denotă mai degrabă dorința de a crea impresia că se iau măsuri eficiente, decât certitudinea că autoritățile acționează corespunzător. Orban a declarat că vor fi ținute în carantină 14 zile persoanele care vin în România din zone cu focare – dar nu este clar cum vor face asta. Tot fără să intre în detalii, a mai spus: “Suntem cu procedurile de achiziţie în derulare, astfel încât să achiziţionăm cât mai rapid, la începutul săptămânii viitoare, materiale, echipamente, substanţe, medicamente necesare pentru astfel de situaţii”. 

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Vedem însă clar că până acum autoritățile nu au demarat unul dintre cei mai importanți pași, anume informarea publică pentru a limita îmbolnăvirile și impactul unei eventuale epidemii.

Jurnaliștii și formatorii de opinie trebuie să preia urgent inițiativa și să informeze corespunzător publicul. 

Cum se pot proteja oamenii?

Deocamdată, vedem că un grup vulnerabil a fost în mare parte “pardonat” de noul coronavirus, anume copiii. Cei mai vulnerabili sunt bătrânii. Dintre femei și bărbați, bărbații sunt sexul mai slab când vine vorba de răspunsul la noul coronavirus (detalii mai jos). 

O jurnalistă și medic care a acoperit epidemia SARS (un alt coronavirus) a vorbit despre ce a făcut pentru a nu se îmbolnăvi. 

Cele mai importante sfaturi sunt:

• Spălarea mâinilor cât mai des.
• Evitarea zonelor aglomerate sau luarea măsurilor de precauție suplimentară dacă nu pot fi evitate.
• Cei care au simptome de răceală nu trebuie să iasă din casă: nici la serviciu, nici la grădiniță, nici la magazin sau în orice alt loc public.

Pe lângă acestea, Organizația Mondială a Sănătății mai recomandă:

• păstrarea unei distanțe de cel puțin un metru față de alți oameni care pot fi infectați;
• evitarea atingerii cu mâna a gurii, nasului și ochilor (dacă virusul este pe mână, prin contactul cu mucoasele acesta va intra în corp);
• menținerea unei igiene adecvate după atingerea animalelor sau a produselor animale și evitarea pe cât posibil a contactului cu animale ale străzii sau sălbatice.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Un alt jurnalist care a acoperit epidemia SARS povestea cum purta întotdeauna mănuși și nu dădea mâna cu alți oameni, nu atingea cu mâna liberă clanțe sau bare de metrou, iar în fiecare zi își spăla și dezinfecta mănușile. Își lăsa pantofii în afara camerei de hotel. Dacă atingea ceva cu mâna liberă, mergea imediat și se spăla – ideea fiind că atunci când ne atingem fața cu mâna murdară riscăm să ne contaminăm. Mai povestea că încerca să păstreze distanța de cel puțin un metru când vorbea cu oameni, iar pe cei cu simptome îi ruga să poarte măști. 

În ceea ce privește măștile, sunt date care arată că cele mai eficiente sunt de tip N95 (adică filtrează în proporție de 95% particulele foarte mici cu care intră în contact). Sunt însă raportate cazuri de îmbolnăviri și în rândul personalului medical care a purtat astfel de măști, așadar ele nu sunt sigure 100%, mai ales în rândul populației care nu a fost instruită cum să le aplice (cât mai fix) și cum și când să le schimbe (cât mai des, fiind studii care recomandă schimbarea la fiecare trei ore). 

Problema e că noul coronavirus pare mai contagios decât SARS și chiar gripa sezonieră.

Cele mai comune teorii spun că noul coronavirus se transmite:

• între oameni care interacționează la o distanță mai mică de 1,5 – 2 metri;
• prin particulele transmise prin tuse și strănut;
• prin atingerea suprafețelor sau obiectelor care au pe ele virusul și apoi ducerea mâinii la gură, nas sau chiar și la ochi. 

Cât poate sta virusul pe suprafețele diverselor obiecte?

Știința nu a oferit încă răspunsul, dar știm că un alt coronavirus (SARS) poate supraviețui până la 9 zile, în vreme ce virusul gripal, doar vreo 48 de ore. 

Mai știm că în China se fac demersuri pentru curățarea și chiar distrugerea banilor cash de teama răspândirii coronavirusului. 

În ceea ce privește transmiterea, probabil cea mai substanțială diferență este că oamenii pot transmite noul coronavirus înainte de a avea vreun simptom, după cum o arată analiza publicată în The New England Journal of Medicine. Asta spre deosebire de SARS, care se transmitea după debutul simptomelor. Deși este tot un coronavirus, Covid-19 nu se transmite ca SARS, ci similar cu virusul gripal. 

La acest moment, specialiștii estimează că o persoană care are noul coronavirus îmbolnăvește alte două-trei persoane în medie, ceea ce înseamnă că acest nou coronavirus devine mai contagios decât gripa.

Încă nu există date certe cu privire la toate modurile în care se transmite virusul, dar știm că acesta apare și în fecalele celor infectați, ceea ce înseamnă că o igienă proastă poate duce la răspândire. 

Dacă vă mai amintiți, în cazul SARS s-au îmbolnăvit sute de locuitori ai complexului rezidențial Amoy din Hong Kong – virusul din materii fecale a fost purtat de curenții de aer din canalizare în instalațiile sanitare din băile rezidenților. 

De ce bărbații sunt mai afectați decât femeile de coronavirus?

Potrivit datelor publicate de autoritățile din China, rata deceselor în rândul bărbaților este cu 60% mai mare decât în cazul femeilor (2,8 vs 1,7). Când a izbucnit epidemia SARS din Hong Kong, deși s-au îmbolnăvit mai multe femei, rata deceselor la bărbați a fost cu 50% mai mare.

Specialiștii explică asta prin cauze “naturale” și care țin de stilul de viață. Se pare că femeile sunt construite să aibă o imunitate mai bună, fiind cele care nasc și alăptează copii, cărora le transmit anticorpi prin lapte. Totuși, există și un mare cost pentru femei: studiile arată că sunt mai predispuse la boli autoimune, cum ar fi artrita sau lupusul.  

În ceea ce privește cauzele care țin de stil de viață, numărul mare de fumători în rândul bărbaților poate fi un indicator cu privire la sensibilitatea acestora față de infecțiile respiratorii. În China, peste 50% din bărbați sunt fumători, în timp ce fumătoare sunt doar vreo 2%. În plus, bărbații au rate mai mari de diabet și hipertensiune, ceea ce poate conduce la complicații după îmbolnăvirea cu coronavirus.  

În așteptarea unui vaccin pentru Covid-19, încă nu știm câți oameni va îmbolnăvi și câți vor muri. Este destul de clar că ne îndreptăm spre o pandemie, dar habar nu avem la ce să ne așteptăm când vine vorba de rata de deces. 

Să sperăm că acest coronavirus nu va rămâne în istorie pentru viețile pe care le curmă. Cel mai probabil, va rămâne în istorie pentru fracturile economice și sociale pe care deja a început să le provoace. 

Urmărește-ne pe Google News