Printre poze cu pisici, internetul a devenit câmp de război pentru cei care vor să câștige mințile și inimile celor cu putere de vot. Iar consecințele abia încep să se vadă
De Laura Ștefănuț
Concluziile anchetei sunt că administrația Trump nu a colaborat cu Rusia pentru câștigarea alegerilor din prezidențiale. Totuși, același raport arată că Rusia a încercat să influențeze alegerile.
Modul în care a lucrat Rusia este relevant și pentru România, mai ales că urmează mai mulți ani electorali.
În ceea ce privește acuzarea președintelui de obstrucționarea justiției, Mueller, procurorul special care a coordonat ancheta, a luat decizia surprinzătoare de a nu se pronunța. Nu vom putea avea acces la descoperirile pe acest subiect decât dacă democrații americani obțin dreptul de a vedea și face public raportul lui Mueller. Deocamdată, nu există acces decât la un rezumat al investigației, realizat de procurorul general.
Câtă putere a avut Mueller?
Inițial ancheta asupra legăturilor cu Rusia a fost pornită de șeful FBI (James Comey), anchetă retezată de Trump prin demiterea lui Comey. Asta după ce i-a cerut să renunțe la anchetă, dar Comey a refuzat.
Pretextul demiterii a fost că șeful FBI nu a anchetat cum trebuie scandalul e-mailurilor lui Hillary, deși Trump îl lăudase pentru același lucru, în aceeași lună.
Pentru un gest similar, fostul președinte american Nixon și-a dat demisia – a cerut indirect CIA-ului să forțeze FBI să renunțe la ancheta Watergate. Trump a devenit suspect pentru obstrucționarea justiției, pedepsită cu ani grei de închisoare în SUA.
Mueller a fost numit procuror special pentru a ancheta eventualul complot cu Rusia, doar că puterile acestui tip de procuror au scăzut semnificativ în anii 90, după scandalul sexual Clinton – Lewinsky. Atunci a dispărut și obligația de a face publice informațiile descoperite.
Procurorul general adjunct Rosenstein, numit de Donald Trump, îi putea cere explicații lui Mueller înainte de orice pas întreprins și putea bloca anumite direcții. Influența procurorului general era cu atât mai mare în privința așa numitor aspecte tangențiale din ancheta principală – cum ar fi obstrucționarea justiției.
Cum încearcă Rusia să influențeze rezultatele alegerilor din state democratice?
Investigația din SUA arată că sunt două strategii rusești, prin propaganda online și prin hackeri.
În timpul campaniei, acești hackeri au spart calculatoarele unor apropiați de ai lui Clinton și au făcut publice informații din emailuri — procurorul special a pus sub acuzare mai mulți militari ruși acuzați că au coordonat hackuri pentru a influența alegerile din SUA.
Specialiștii în securitate americani avertizează de mult asupra pericolelor atacurilor cibernetice rusești — s-a discutat inclusiv de pericolul ca aceștia să declanșeze un colaps financiar prin atacuri digitale asupra burselor din Europa și SUA.
Prin propaganda online se țintesc mințile și sufletele occidentalilor. Miza este, după cum confirmă și raportul lui Mueller, să învrăjbească oamenii unii împotriva altora și să divizeze societatea.
Au făcut asta prin Agenția de Cercetare pe Internet, cunoscută pentru armata de troli care diseminează propaganda rusă în comentarii online, prin postări pe rețelele de socializare și lansarea unor fake news. Chiar și înainte de alegeri trolii lansau știri false care să zdruncine comunitățile din America, cum ar fi izbucnirea unei epidemii Ebola, accidente ecologice, uciderea unor oameni nevinovați de către poliție, după cum scria NY Times. Zeci de troli, adică oameni plătiți de Agenție, lansau aproape simultan aceleași știri în mediul online, cu imagini și idei false.
Iar acești troli erau bine plătiți pentru a posta propaganda rusă, cu aproape 800 de dolari pe lună, arată același articol NY Times.
În perioada campaniei din State, bugetul Agenției ruse a fost de peste un milion de euro (în cadrul “Proiectului Lakhta”).
Pe lângă postacii-troli, există boți, adică niște softuri care postează automat în rețelele sociale pe teme prestabilite de programatorii lor. Sunt calcule care estimează că unul din cinci materiale pe teme politice în timpul campaniei din SUA au fost generate de acești boți. Materialele de propagandă au fost distribuite de miliarde de ori.
Hllary era atacată cu orice ocazie, iar Donald Trump apărat. Nu e clar dacă asta înseamnă că voiau ca Trump să fie ales, sau doar să sădească confuzie și conflict social — o miză certă a propagandei ruse.
Propaganda atacă valori occidentale, de la cele științifice la cele ideologice., un proces care datează dinainte de apariția internetului — mitul că SIDA a fost inventată în laborator sau că americanii nu au ajuns pe lună sunt exemple de astfel de propagandă din laboratoarele KGB.
Internetul a permis explozia propagandei și inundarea societăților care nu erau pregătite să îi facă față, să cearnă informațiile reale de cele false. Un mesaj repetat, chiar dacă este fals, ajunge să fie perceput ca adevărat în timp, după cum explică psihologii.
Printre poze cu pisici, internetul a devenit câmp de război pentru cei care vor să câștige mințile și inimile celor cu putere de vot. Iar consecințele abia încep să se vadă.
Citește și:
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!