Audiențele unei televiziuni anchilozate: câți români se mai uită la TVR și ce are de făcut postul public în aceste condiții

Programele Societății Române de Televiziune (SRTV) au audiențe mici comparativ cu ale televiziunilor comerciale. Reprezintă aceste ratinguri scăzute o problemă de interes național pentru că SRTV este finanțată de la bugetul de stat? Oare aceste programe sunt prost realizate și irelevante pentru majoritatea românilor? Cum ar trebui să raportăm indicii de audiență ai TVR 1, de exemplu: comparându-i cu cei ai televiziunilor comerciale sau urmărindu-le evoluțiile fără a ține cont de competiție?

S-a erodat gustul publicului în privința consumului TV (pe telecomandă)? Românii au fost spălați pe creiere de emisiunile tabloide, știrile minore și talk-show-urile isterice? Să aruncăm vina pe telespectatori pentru a justifica audiențele mici ale TVR? Ar fi incorect să acuzăm publicul că s-a stricat la minte! În fond, de ce televiziunea publică trebuie să facă rating? Ca să justifice banii primiți de la stat?  

Să nu ne grăbim cu răspunsurile și concluziile. Să ne uităm pe sondajul lunii octombrie, perioadă în care consumul TV pe telecomandă începe să crească după sezonul estival. TVR 1 a avut o audiență medie, la nivel național, de 43.000 de telespectatori pe minut (toată ziua).

Principala televiziune a SRTV a ocupat locul 15 în clasamentul audienței naționale din 82 de televiziuni monitorizate de compania Kantar Media.

Recomandări

Noul Parlament începe cu circ: de la declarații bizare la fuga de ochii lumii. Ce nu s-a văzut la TV REPORTAJ

Printre televiziunile cu audiențe mai mari decât TVR 1 s-au numărat: Pro Cinema (44.000 de telespectatori/minut), DIVA (45.000), care a început din mijlocul lunii octombrie să difuzeze filme artistice cu teme legate de Sărbătoarea Crăciunului (rețetă de marketing!), Digi24 (63.000), Antena Stars (70.000), televiziune cu programe tabloide, și Happy Channel, televiziune orientată către publicul feminin. 

Cu ratingul său de 43.000 de telespectatori la nivel național, TVR 1 este foarte departe de cei cinci jucători care fac legile pe piața TV din România: PRO TV (554.000), Antena 1 (431.000), Kanal D (342.000), România TV (212.000) și Antena 3 CNN (157.000). 

Este corect să comparăm ratingul lunar al TVR 1 cu cele ale televiziunilor comerciale, de exemplu, cu DIVA și Happy Channel? Nu este corect. (Mere cu pere!) Dar TVR 1 nu poate fi izolată pe o insulă (bugetară) în piața TV. De aceea cotizează la ARMA, compania care administrează măsurarea audienței TV din România, ca să-și cunoască ratingurile, ca să-și vadă locul în piață. Locul 15 în topul lunii octombrie. 

Atunci, să comparăm audiențele din anii precedenți. În octombrie 2019 (am eludat octombrie 2021 și 2020 pentru sunt luni de pandemie), TVR 1 a avut o medie de 62.000 de telespectatori pe minut (locul 10 în top), iar în octombrie 2018, ratingul a fost de 65.000 (locul 11). Comparându-le cu ratingul din luna abia încheiată, este evident că audiența TVR 1 a urmat o curbă descrescătoare.

Recomandări

CTP se teme că Rusia poate pune președintele în România: În 1989 l-au pus pe Iliescu după Ceaușescu, de ce nu ar face-o și acum?

De ce TVR 1 a pierdut telespectatori (pe telecomandă) în timp ce televiziunile comerciale fie și-au conservat audiențele, fie au câștigat audiență? Se pot formula numeroase răspunsuri, păreri, ipoteze, lumea este molipsită de datul cu părerea. 

Din această discuție lipsesc studiile profunde și minuțioase despre consumatorul român de programe TV (pe telecomandă). Dacă TVR ar face astfel de studii și focus-grupuri ar răspunde (cel puțin teoretic) de ce se află în criză de telespectatori. Sau nu asta este problema TVR? Mai bine să fie lăsată să funcționeze cu 43.000 de telespectatori la nivel național, pentru că e televiziune publică și este folosită zilnic de politicieni și guvernați?

Situația este de-a dreptul stânjenitoare în sondajul din mediul urban. În octombrie, TVR 1 a avut o medie de 22.000 de persoane pe minut, cu 2.000 mai redusă decât în luna precedentă. Doar 22.000 de telespectatori pentru o televiziune națională de stat? Este extrem de puțin!    

Ratinguri scăzute pe toată linia

Dar TVR 1 nu este singura televiziune a SRTV care se zbate în sondajele de audiență. În octombrie, la nivel național, celelalte trei stații au avut următoarele ratinguri:

TVR 2 – 36.000 de telespectatori pe minut (locul 17 în top)

Recomandări

Urmărește banii! Culisele scandalului PSD-PNL-USR pe tema noului Guvern

TVR 3 – 5.000 de telespectatori pe minut (locul 58)

TVR Info – 3.000 de telespectatori pe minut (locul 66)

TVR 3 este o televiziune care nu are o poziționare clară pe piață. După patru luni de la relansare, cu doar 3.000 de telespectatori pe național și 2.000 la nivel urban, TVR Info nu se poate compara cu vreo televiziune de pe nișa știrilor. Poate doar cu Aleph News, televiziunea lui Adrian Sârbu, care, deși a fost plasată în pachetul știrilor de către operatorul RCS & RDS, a realizat în octombrie un rating de 1.000 de telespectatori pe minut.

Ar trebui să avem răbdare cu TVR Info, s-o așteptăm să „crească”, dar mă tem că această televiziune este o altă „marfă pe stoc” a SRTV, un capriciu politic al președintelui Dan Cristian Turturică.

Un alt indice de audiență care confirmă locul discret al televiziunilor SRTV este cota de piață (de vizionare). Cele patru televiziuni de stat – TVR 1, TVR 2, TVR 3 și TVR Info – au avut, în octombrie, o cotă cumulată de piață de 2,82% din cele 82 de televiziuni monitorizate de Kantar Media. Asta înseamnă că doar 2,82% dintre românii care s-au uitat la televizor (pe telecomandă) au urmărit în octombrie unul dintre cele patru programe. Ar fi corect să comparăm această cotă de vizionare cu cele obținute de televiziunile comerciale? Este de 5,8 ori mai mică decât cota PRO TV și de 2,5 ori mai redusă decât cota de piață a televiziunii România TV. Dar chiar așa de rău a ajuns TVR, să fie comparată cu România TV?

Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar va salva audiența TVR pentru o lună, în finalul acestui an. Dar prețul competiției sportive este mult prea mare, doar de asta se plângea și șeful TVR la obținerea licenței pentru TVR Cultural de la CNA. Și mă îndoiesc că își va scoate banii cu ratingurile și publicitatea deja contractată.

Dacă folosim sintagma „serviciul public de televiziune” ca pe o scuză pentru ratingurile TVR, atunci girăm lipsa de competitivitate a acestei instituții. A nu se înțelege că TVR ar trebuie să adopte „rețetele comerciale și tabloide” care fac rating. (Ar fi o greșeală să se ducă pe terenul adversarilor.) Dar TVR ar putea să-și revizuiască actualele standarde de calitate și să-și propună să câștige încrederea românilor.

Până la urmă, asta este singura monedă pe care televiziunea publică o mai poate tranzacționa în peisajul (zdrăngănit) al televiziunii din România: încrederea. Iar încrederea nu se câștigă prin „declarații de dragoste” adresate publicului și nici prin campanii sforăitoare de promovare, ci prin calitatea serviciului, prestat zi de zi. Cu spatele la politicieni, cu fața către public. Numai publicul contează. TVR, du-te și câștigă-ți încrederea românilor, cu orice preț!        

Urmărește-ne pe Google News