• România are mai mulți polițiști pe cap de locuitor decât Marea Britanie, Finlanda, Danemarca sau Suedia. Acum avem stare de urgență, în care forțele de ordine primesc un leading role.
  • Deși amenințarea vine de la un virus, se dau mai multe amenzi decât se fac teste: până în 4 aprilie erau făcute 55.430 de teste, în vreme ce numărul sancțiunilor urca la 152.951, potrivit datelor colectate de Casa Jurnalistului. În 3 aprilie, amenzile s-au majorat la sume între 2.000 lei şi 20.000 lei, bani pe care mulți români nici nu au de unde să-i plătească.
  • Ce se întâmplă însă când acești cetățeni devin victime? Cum le răspunde statul care a investit masiv în instituțiile de forță, indiferent de culoarea politică a celor de la putere? Cine îi apără pe români în starea de urgență?

Alexandra Bălteanu este o tânără regizoare care s-a întors în România după ce a locuit și lucrat mai bine de un deceniu în Germania. A venit cu avântul să construiască aici: opere culturale, dar și o casă într-un cartier de la marginea Bucureștiului. 

Nu am vorbit cu ea despre lumea culturală, unde îmi imaginez că poate găsi mai ușor oameni cu minți deschise, alături de care să construiască. Când ești jurnalist, oamenii tind să îți povestească despre problemele lor. 

Cărămizi comandate la un hoț de identitate

Când Alexandra a început să plănuiască construirea casei, a pus fără să vrea lupa asupra sistemului birocratic din oraș. Viața din București le dă multor artiști preocupați de subiecte sociale experiențe care se coagulează în produse artistice ce ne ating corzile sensibile, fiindcă am trecut la rândul nostru prin experiențe similare sau, cel puțin, am fost martorii lor. Însă nu am avut timpul sau posibilitatea să le punem în context și să le privim din afară.  

În 27 martie, Alexandra a ajuns la secția 2 de poliție din București. S-a dus să depună o plângere după ce și-a dat seama că materialele de construcție comandate pe OLX nu vor veni niciodată. Plătise cărămida pentru întreaga casă. Banii s-au dus în contul unor pretinși vânzători, care copiaseră identitatea unei companii din Arad, “Fab construct”. 

De la poliție au trimis-o acasă. I-au spus că nu mai înregistrează plângeri decât online, așa că trebuie să le transmită pe e-mail problema.

Un alt păgubit, care locuiește într-un județ vecin cu Bucureștiul, a fost informat la secție că trebuie să trimită plângerea prin poștă. 

Nu îi oprește nimeni?

Alexandra a dat e-mailul, dar nu i-a confirmat nimeni că plângerea ei a fost înregistrată. După trei zile, în 30 martie, a mai depus două plângeri, una la Arad, unde este sediul companiei a cărei identitate a fost furată, a doua în Sibiu, unde Alexandra are domiciliul. I-a răspuns doar poliția din Sibiu. 

Doar că, la 11 zile după sesizarea inițială, încă mai erau active anunțurile false, iar oamenii continuau să fie păcăliți.

Astăzi s-au făcut 15 zile de la plângerea inițială a Alexandrei.

Poliția nu mi-a răspuns oficial de ce durează atât de mult investigația, în vreme ce escrocheriile continuă online. Însă am aflat de la o sursă din poliție că după declararea stării de urgență se lucrează în ture de 24 de ore, cu 72 ore de pauză — la fiecare zi lucrată, un polițist are trei zile libere. 

Sursa din poliție mi-a spus că în mod normal, într-un astfel de caz, polițistul trimite dosarul la Parchet, unde este preluat de un procuror în 2-3 zile, dar că acum durează peste o săptămână. 

Îl lasă să stea nedeschis vreo două zile, apoi îl dezinfectează, de asta durează.

Sursa completează:

Informația nu mi-a fost confirmată oficial. 

Companiile clonate au mâinile legate, băncile nu se bagă

Am sunat la compania a cărei identitate a fost falsificată. “Sună telefonul încontinuu și nu avem cum să îi ajutăm efectiv pe oameni să își recupereze banii”, îmi spune contabila companiei. Estimează că au primit vreo 15 telefoane în ultimele săptămâni. “Noi am sesizat poliția economică din Arad și pe cea antifraudă din Deva”, spune femeia. 

Până în 8 aprilie nu le răspunsese nimeni. 

Mai mult, cei de la firmă au aflat că nu sunt singurii cu identitate furată în ultima lună – unul dintre furnizorii lor a pățit același lucru.

Între timp, Alexandra a sunat la banca unde era deschis contul către care a trimis banii pentru materialele de construcție. Le-a explicat situația și le-a trimis ce dovezi a putut pentru a le demonstra că e o fraudă, inclusiv scrisoarea companiei a cărei identitate a fost furată. I-a rugat să oprească transferul, să blocheze contul, să facă ceva. 

I-au răspuns că “au luat act de aspectele semnalate” și că vor pune la dispoziția autorităților toate informațiile necesare.

Un alt păgubit cu care am discutat era la rândul lui supărat pe bancă, fiindcă a transferat banii de la ghișeul lor, prin ordin de plată, și se aștepta să îl avertizeze cineva că numele companiei de pe ordinul de plată nu coincidea cu numele pe care era deschis contul. 

Am identificat că în numele companiei fictive au fost deschise conturi la cel puțin trei bănci, pe persoană fizică. Le-am scris acestor bănci pentru a afla dacă au fost contactați de autorități și dacă au luat măsuri cu privire la aceste conturi. 

Cei de la BRD mi-au răspuns simplu: “cadrul legal ne împiedică să facem comentarii în privința unor situații de genul celei semnalate de tine”. De la ING și BCR încă nu am primit răspuns, deși contul BCR pare blocat – unui păgubit i s-au întors banii trimiși în acest cont. 

Alexandra a luat legătura cu mai mulți păgubiți și au reușit să afle, pe surse, identitatea celor care au încasat banii. Au mai aflat că din conturile respective banii au fost transferați într-o companie românească ce tranzacționează bitcoin.

Până la publicarea materialului nu am primit un răspuns oficial de la OLX, de unde am încercat să aflu câte anunțuri s-au dat de pe numerele de telefon problematice și ce pot face ei ca să împiedice escrocheriile. Anunțurile însă nu mai sunt active. 

Îndemn la prudență

Am scris materialul de față în primul rând pentru oamenii care stau în case mai mult timp ca niciodată și trebuie să facă cumpărături online. Toți ar trebui să afle că sunt mulți escroci disperați să le ia banii și că, odată păcăliți, vor constata cel mai probabil că dreptatea întârzie. 

Oamenii trebuie să se avertizeze între ei și să fie mult mai atenți când fac plăți online la vânzători noi — să verifice autenticitatea site-ului, să verifice CUI-ul companiei și să sune la sediu să discute cu reprezentanții, eventual să achite ramburs sau doar un avans.

Nu știu dacă vă revoltă situația despre care am scris. Știu că ați mai văzut, poate ați experimentat cum eșuează cei care ar trebui să apere cetățenii și să facă dreptate. 

Ați văzut cum o copilă a fost ucisă, deși reușise să apeleze 112, însă într-un sistem defect care nu a reușit să identifice locația apelului. Ați văzut cum sunt ucise femei de bărbați care au ordin de restricție. Ați văzut cum proxeneți sau infractori dați în urmărire turează mașinile de lux în orașe mari și mici. Poate vă gândiți că o escrocherie online, care păgubește niște oameni simpli de câteva mii de euro nu este mare lucru. Poate nu vă revoltă. 

Monstruozitățile apar doar din când în când. Dar au la bază toate rotițele care merg prost și se unesc într-o spirală care scapă de sub control. Un sistem în care cel mai mult profită cei fără scrupule. 

România nu duce lipsă nici de bani, nici de personal când vine vorba de forțe de ordine. Indiferent de culoarea politică, guvernele au pompat bani în forțele de ordine. 

Vă simțiți protejați? 

 
 

Urmărește-ne pe Google News