Aripa vehementă “Leave”, pro-Brexit, a Partidului Conservator l-a trimis astfel la înaintare pe fostul primar al Londrei (2008-2016) și mizează pe aplombul și duritatea fostului jurnalist, reputat pentru pozițiile sale radicale și extremiste, care au răspândit ca un virus ideile eurosceptice în societatea britanică, în ultimii 20 de ani.
Impetuosul Boris o
înlocuiește pe moderata Theresa May, forțând un Brexit fără acord
Cei peste 160.000 de membri de partid conservatori l-au votat într-un scrutin poștal pe Boris Johnson, care l-a surclasat clar pe contracandidatul său, Jeremy Hunt.
Victoria lui Johnson a fost una așteptată. Conservatorii britanici blochează de trei ani Regatul Unit al Marii Britanii, în încercarea de a-și scoate țara din UE, după ce Referendumul din 23 iunie 2016 a confirmat decizia cetățenilor de a părăsi organizația europeană din care fac parte, din 1973.
Ultima lună de campanie electorală internă a întins la maximum nervii conservatorilor, dar și pe cei ai publicului larg din United Kindom (UK). După demisia Theresey May – care a eșuat în trei rânduri să ajungă la un acord cu opoziția politică, în Camera Comunelor, și a provocat exasperarea liderilor europeni -, toate privirile s-au întors spre impetuosul Boris. Un dialog al surzilor a antrenat întreaga societate britanică, în încercarea de a soluționa cea mai gravă decizie a britanicilor, cu privire la soarta propriei lor națiuni.
Românii din Marea Britanie, pe lista neagră a noului premier?
Marea Britanie a intrat astfel în zodia ultrapopuliștilor conservatori.
Extremismele, radicalismele societății britanice au ieșit la iveală. Țara
trepidează. Și odată cu ea, toți cetățenii, britanici și non-britanici, cum
sunt cei peste 400.000 de români care muncesc în Regat, tremură pentru viitorul
lor.
Pentru că Boris Johnson este un dușman declarat al
migranților ilegali. El a și promis în campania electorală internă că va
propune un sistem “pe puncte”, pentru a controla migrația.
Românii au devenit a doua minoritate din Regatul Unit, după
polonezi, iar viața lor devine acum mai nesigură decât oricând. De altfel, apetența
tabloidelor britanice pentru contextualizarea negativă a unora dintre
concetățenii noștri este binecunoscută.
Tensiunea din societatea britanică este departe să se domolească. Nimeni nu mai ascultă pe nimeni, cine se agață de o idee, o promovează consecvent, până aceasta se impune prin insistență, nu prin consistență. Calea compromisului este compromisă în politica britanică, astfel încât instabilitatea noului guvern va fi una accentuată. Doar două voturi, din tabăra conservatorilor, pot duce la trântirea Cabinetului Boris Johnson.
Radicalismul a cuprins o mare parte din Partidul Conservator, care practic merge pe mâna noului său președinte și va scoate, fără niciun acord, țara din UE.
Este cel mai prost scenariu imaginabil, atât pentru UK, cât și pentru Uniunea Europeană. Iar promisiunea noului premier e să ducă la finalizare acest cel mai prost scenariu pentru Marea Britanie.
Boris Johnson, un luptător dur, făcut să câștige cu orice preț
Boris Johnson face politică de peste 20 de ani, după ce, ca jurnalist, a lucrat la The Times, Daily Telegraph – ediția de Bruxelles și Spectator și s-a remarcat prin pozițiile eurosceptice, influențând masiv alegătorii de dreapta britanici.
Întreaga sa carieră politică – intră în Parlamentul britanic în 2001, apoi devine primar al Londrei două mandate la rând, după care ocupă fotoliul de ministru de externe în Cabinetul Theresa May, din care demisionează nerăbdător că premierul nu reușește să impună Brexitul – a fost marcată de declarații și atitudini inedite, neobișnuite, care au făcut repede din fostul jurnalist un star al politicii de pe Tamisa.
Boris Johnson a fost o figură proeminentă a Referendumului “Brexit” din 2016. Campania pe care a condus-o, intitulată “Vote Leave”, a fost câștigată cu un succes fulminant, șocant, controversat și acum.
Sarcina lui Boris Johnson este una care îi va marca definitiv cariera: își va scoate propria țară din cea mai performantă organizație politică, economică și de securitate din lume – Uniunea Europeană.
Britanicii au încercat în două rânduri să acceadă în UE, în anii 60. Abia a doua oară, Marea Britanie a intrat în Uniune și a devenit, ca urmare a acestei decizii îmbrățișate de întregul regat, una dintre cele mai prospere economii ale planetei.
Problemele apărute în UE – cu privire la aportul financiar al fiecărei țări, la integrarea țărilor noi, în cele două valuri succesive din ultimii 20 de ani, la provocările migrației și ale migranților, dar și la alocarea fondurilor comunitare – au generat nemulțumiri, frustrări și sentimente eurosceptice și eurofobe, care i-au adus pe insulari în gura populiștilor de acasă. Astfel, de zeci de ani, naționaliștii (conservatorii) britanici au amorsat în societate un curent anti-UE persistent, care a culminat cu Referendumul din 2016, organizat de Partidul Conservator și apoi cu apariția Partidului Brexit, fondat în ianuarie 2019, condus de Nigel Farage, care a câștigat alegerile europarlamentare din 25 mai 2019.
Un Brexit dur ar duce la pierderi ale Marii Britanii de peste 30 de miliarde de lire numai în primul an
Boris Johnson va prelua postul de prim-ministru al Marii Britanii azi, după ce premierul May își va înainta demisia reginei Elisabeta a II-a, care apoi este așteptată să-l însărcineze pe Johnson cu formarea noului cabinet.
Deși opoziția nu a anunțat încă o moțiune de cenzură, pentru a-l lăsa pe Johnson să negocieze cu liderii UE o ieșire cu acord, este evident că viitorul premier va fi contrat foarte dur, la orice tentativă de a părăsi UE – fără acord – pe 31 octombrie.
O ieșire fără acord este considerată catastrofală pentru Regatul
Unit al Marii Britanii, din toate punctele de
vedere.
Economic, ieșirea UK din UE este o mișcare greșită, cu consecințe imprevizibile deosebit de negative pentru britanici, spun analiștii economici.
Cu sau fără acord, perioada de tranziție va dura aproape patru ani, până când vor fi decuplate total înțelegerile, protocoalele, legile deosebit de complexe ale pieței comune europene, care legau economia britanică de economiile celorlalte țări europene. Vor apărea noi taxe, procedurile comerciale se vor complica, birocrația va crește, iar timpul de finalizare a afacerilor va crește nedefinit.
Directoarea generală a Uniunii Industriei Britanice, Carolyn Fairbairn, îi deplânge pe antreprenorii care sperau la mai multă claritate și subliniază că planurile de investiții stagnează de doi ani și jumătate. “Dacă nu se ajunge mai repede la o înțelegere, există riscul unei crize naționale”, a prevestit Fairbairn.
Cotațiile lirei sterline au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimele 20 de luni, iar riscul unui Brexit dur a crescut.
Dacă se ajunge la acest scenariu, Bank of England (Banca Angliei) se așteaptă la pierderi monetare de 25 de procente. Banca centrală britanică se așteaptă și la scăderea prețurilor imobiliare.
Specialiștii preconizează daune serioase pentru economia britanică, dacă se va ajunge la un Brexit fără planuri concrete. Creșterea economică a țării ar putea scădea în medie cu 5 procente, dacă nu chiar cu 8 sau 10 la sută, dacă alți parteneri comerciali, cum ar fi SUA, ar aștepta încheierea unor noi tratate.
Conform prognozelor specialiștilor în asigurări de credit, Marea Britanie ar putea pierde în cazul unui Brexit dur în jur de 30 miliarde de lire sterline numai în primul an.
Jocul cu spatele la
perete dintre UE și Regatul Unit reîncepe
Pentru început, Boris Johnson trage nădejde să forțeze
Uniunea Europeană să redeschidă negocierile pentru un nou acord. Dar liderii
europeni au ajuns la limita răbdării și nu mai sunt dispuși la concesii.
Singura cedare ar fi prelungirea termenului la care Marea Britanie va ieși din
UE, cu care este de acord și președinte Comisiei Europene, Ursula von der
Leyen.
Opoziția din Camera Comunelor, dar și o parte dintre conservatorii mai moderați vor lupta pentru un Brexit cu acord. Dar, pentru asta, vor trebui să treacă de Boris.
Meciul cu soarta britanicilor pe masă reîncepe de azi.