ComenteazăCampania de vaccinare antigripală în România a început încă din luna septembrie 2020, deci în urmă cu patru luni.
Statul cumpărase 3 milioane de doze de ser antigripal, dintre care aproape jumătate au rămas nefolosite, aşa că joi, 14 ianuarie, Ministerul Sănătăţii a anunţat că va repartiza populaţiei generale 1,4 milioane de doze. Vestea, aparent bună, ascunde o realitate tristă.
Şi în cazul gripei, ca și la COVID, deşi vaccinul este recomandat şi populaţiei generale, există grupe populaţionale care au prioritate, pentru că au risc mult mai mare de boală sau deces în urma îmbolnăvirii.
În linii mari, cei care trebuie vaccinaţi cu prioritate împotriva gripei sunt cei prioritari şi în cazul COVID-19: persoanele peste 65 de ani, bolnavii cronici, personalul medical (lor li se adaugă, în cazul gripei, şi femeile însărcinate, însă în cazul COVID, nu sunt suficiente informaţii pentru profilul de siguranţă al noilor vaccinuri în sarcină).
Mai puţin de jumătate din vârstnici şi bolnavi cronici sunt imunizaţi, după 4 luni de eforturi antigripale
- 864.973 de oameni dintre persoanele peste 65 de ani s-au vaccinat antigripal până la acest moment, spun datele Ministerului Sănătăţii.
- Alţi 578.243 de români cu boli cronice au mai primit vaccinul până la această oră.
Cu alte cuvinte, mai puţin de 1,5 milioane dintre cele 4 milioane de persoane la risc încadrate şi în etapa a doua de vaccinare împotriva COVID – cifra estimată aparţine echipei coordonate de dr. Gheorghiţă – sunt vaccinate împotriva gripei, deşi vaccinarea antigripală este una binecunoscută, cu tradiţie în România, pentru care s-au acumulat în timp mai multe date.
Sigur, de insuccesul acestei campanii de vaccinare antigripale nu sunt responsabili nici dr. Gheorghiţă, nici Vlad Voiculescu, primul pentru că nu coordonează şi în cazul gripei, al doilea fiindcă este recent instalat la minister.
Însă ambii au foarte multe de învăţat din acest rest de 1,4 milioane de doze care trebuie repartizat populaţiei generale.
Procentul mic de vaccinare în rândul vârstnicilor şi bolnavilor cronici grupează mai multe semnale și consecințe:
- Aceşti oameni – fragili medical, dar nevaccinaţi – au în prezent un risc mare de co-infecţie cu gripă şi COVID, cu efecte potenţiale foarte grave, deci sunt de două ori vulnerabili până când se vor vaccina împotriva COVID sau chiar până trece sezonul gripal;
- Pentru o bună parte dintre cei mai vulnerabili români în faţa gripei sau COVID, unele verigi ale campaniei cu siguranţă nu au funcţionat, fie că este vorba de accesul la servicii medicale şi distribuirea vaccinului în teritoriu, prin DSP-uri, fie că este vorba de partea mai „soft”, adică mesajele de informare, relaţia cu medicul de familie, încrederea în sistemul medical etc.
Ca să îi protejeze, atât ministerul lui Voiculescu, cât şi echipa lui Gheorghiţă trebuie să facă mult mai mult decât s-a reuşit în campania de vaccinare antigripală.
Personalul medical vaccinat antigripal este numeric aproape egal cu cel care a acceptat vaccinul anti-COVID
Libertatea a cerut Ministerului Sănătăţii şi date privind vaccinarea antigripală în rândul personalului medical.
Totalul celor imunizaţi în acest sezon: 137.403 persoane. Această cifră ar trebui să ne zgârie timpanele ca sirena unei ambulanţe. De ce? Pentru că, procentual, asta înseamnă că jumătate din personalul sistemului de sănătate nu este vaccinat antigripal în acest moment. Cam tot atâția au acceptat vaccinarea împotriva COVID. 1 din 2 oameni din sistemul medical nu a acceptat.
În sistemul românesc de sănătate, la nivelul anului 2019 lucrau peste 320.000 de oameni. În prima etapă a campaniei de imunizare împotriva COVID, dr. Gheorghiţă spunea că statul estimează să vaccineze aproximativ 250.000 de oameni. Dintre toţi aceştia – în cifră absolută sau estimaţi să intre la vaccinarea împotriva COVID-19 – mai puţin de 138.000 de oameni sunt în acest moment vaccinaţi antigripal.
Organizația mondială a sănătății spune însă că rata vaccinării trebuie să treacă de cel puțin 75% în rândul personalului medical. Așa se-atinge pragul de confort epidemiologic, adică pragul la care se reduce la minimum numărul de îmbolnăviri cu gripă petrecute în spital.
În cei mai buni ani, România abia a atins un procent de 50% în rândul medicilor şi celorlalte categorii de personal medical. Procentul mic a fost atins, în mulţi ani, şi de la întârzierea cu care dozele au ajuns în spitale sau în provincie, nu doar de refuzurile din partea personalului medical.
Lipsa unei aderenţe la vaccin în rândul medicilor, asistenţilor, infirmierilor şi nu numai este periculoasă din mai multe puncte de vedere:
- fiecare caz de gripă în rândul lor reprezintă un pericol pentru funcţionalitatea spitalului, clinicii, farmaciei unde aceştia lucrează
- fiecare caz de gripă în rândul lor înseamnă potenţial de infecţie nosocomială cu gripă
- la nivel simbolic, cadrele medicale sunt cele care oferă un exemplu populaţiei în ceea ce priveşte adoptarea vaccinului ca metodă de prevenţie.
Toate aceste realități factuale sunt valabile și pentru vaccinul anti-COVID. Urmează luni decisive și părem nu doar dezorganizați, ci și dezbinați.