ComenteazăAtât de locvace pe tema vaccinării mai ales în timpul campaniei electorale, președintele Klaus Iohannis pare să-și fi pierdut complet interesul pentru subiect.
Dacă nu și l-ar fi pierdut, ar fi ieșit, probabil, din nou, din două în două zile, pentru a ne explica ce și cum, pentru a sublinia că „eu, împreună cu guvernul” și, eventual, pentru a mai înjura puțin partidele care-l supără pe PNL cel mic al domniei sale.
Ori domnul președinte și-a cheltuit energia pentru tot mandatul în campania electorală pentru parlamentare, ori își păstrează forțele pentru momentul în care vor începe certurile serioase în coaliția de guvernare și va fi nevoit să iasă la televizor ca să-i certe pe neliniștiții din USR și PLUS.
Așa că, dacă domnul președinte lipsește, dacă s-a întors la muțenia care l-a consacrat, cine ne mai spune nouă despre binefacerile vaccinului și despre necesitatea de a ne vaccina pentru a putea purta în continuare mască pe o perioadă nedeterminată?
Ei bine, s-au găsit înlocuitori: medicii.
Guvernul a aruncat pe piață o campanie de încurajare a vaccinării în care purtătorii de mesaj sunt medicii. Doar că nu este o campanie de informare, o campanie care să facă apel la rațiune, ci o campanie care vrea să ne atingă emoțional, să ne dea exemplul acestor oameni care, iată, nu ezită să se vaccineze. Noi ar trebui să urmăm aceste exemple și, convinși nu cu argumente, ci de încrederea pe care o acordăm salvatorilor de vieți, să mergem de mâine și să ne așezăm la cozile pentru vaccinare.
Întrebări fără răspuns
Problema acestui tip de comunicare, însă, constă în sfidarea implicită pe care o conține. Da, medicii, responsabili, se vaccinează. Cinste lor! Vrem și noi. Hai, nu azi, că poate-i prea din scurt. Dar mâine? Mâine se poate? Unde mergem să ne vaccinăm mâine? Funcționează centrele alea de vaccinare, avem destule vaccinuri, e totul pus la punct, așa cum am fost anunțați, în cele mai mici amănunte?
Ei bine, poate că totul e pus la punct, poate că funcționează și centrele, dar nu, nu ne putem vaccina mâine. Dacă nu suntem medici, nu ne putem vaccina încă zece zile de aici încolo. Și, atunci, de ce această campanie? Pentru că, oricum, autorii strategiei naționale de vaccinare au decis că întâi și întâi se vaccinează medicii și personalul medical. În primul val.
Apoi, persoanele aflate în grupe de risc și, desigur, persoanele din instituții esențiale, precum cele din administrație.
Oamenii de rând, care nu sunt nici medici, nici bolnavi, nici vârstnici și nici demnitari sau angajați ai instituțiilor de forță, se vor vaccina ultimii. Așa s-a decis, poate că așa este cumva bine, nu are rost să judecăm această strategie acum.
Ea nu s-a aflat în dezbatere publică, poate că nici nu este un subiect de dezbătut public, poate că este genul de decizie pe care trebuie să-l ia niște specialiști nearătați oamenilor.
Nu asta e problema. Problema este că ni se „vinde” un produs care nu doar că nu ne este accesibil, ci aproape că ne este interzis. Care este eficiența comunicațională a repetării la infinit a faptului că medicul cutare sau medicul cutare se vaccinează? Cum ajută această comunicare populația?
Să încercăm să ne imaginăm campanii la fel de eficiente. De exemplu, cum ar fi să-l vedem pe Lewis Hamilton spunându-ne că mașinile de Formula 1 au ajuns la un nivel foarte ridicat de siguranță, iar el va conduce o mașină de Formula 1. Două informații adevărate, dar inutile. Căci, oricât de sigure sunt mașinile de Formula 1 azi, noi, ceilalți, cei care nu suntem piloți de Formula 1, nu le vom putea conduce nici pe străzi și nici pe circuit.
Sau, de exemplu, cum ar fi să vedem persoane care-și permit, care au banii necesari, implicate într-o campanie insistentă de promovare a consumului de caviar. Caviarul este gustos, nu îngrașă, pentru că nu poți mânca atât de mult încât să te îngrași și are o mulțime de alte beneficii. Și să se difuzeze clipurile astea de 50 de ori pe zi pe fiecare televiziune, două-trei săptămâni, o lună, două luni.
După care, brusc, să ne trezim la casa de marcat a supermarketului că suntem întrebați: „Aveți dovada că azi v-ați mâncat porția de caviar? Nu? Îmi pare rău, atunci nu vă putem vinde nici pâine”.