Când am putea ajunge la 5 și 10 milioane de vaccinați contra COVID. Patru scenarii, dintre care unul pesimist

„Obiectivul meu și al Guvernului pe care îl conduc rămâne vaccinarea cât mai rapidă a 10 milioane de români. Pentru asta avem două ținte: până la 1 iunie, imunizarea a 5 milioane de persoane; până la 1 august imunizarea a 10 milioane de persoane. Când vom atinge pragul de 10 milioane de români vaccinați, putem lua în considerare renunțarea la masca de protecție”, declara, recent, premierul Florin Cițu.

O estimare reluată de mai multe ori și de colonelul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare din România. „Peste cinci milioane. Dacă vaccinăm în acest ritm, vom ajunge la peste cinci milioane de persoane vaccinate”, a spus medicul militar.

Înainte de simulări, câteva necunoscute

• Nu este clar, deocamdată, dacă premierul și coordonatorul campaniei de vaccinare s-au referit la 5 milioane, respectiv 10 milioane de români vaccinați cu o singură sau cu ambele doze până la 1 iunie, respectiv 1 august. Chiar și așa, simulările de mai jos prezintă ambele scenarii: și datele pentru atingerea a 5, respectiv 10 milioane cu o singură doză, dar și pe cele pentru două doze.
• Impactul demarării campaniei de vaccinare de către medicii de familie cu serul Johnson&Johnson, care presupune că o persoană primește o singură doză pentru a fi imunizată. Simulările iau în calcul doar cele trei vaccinuri deja folosite: Pfizer, Moderna și AstraZeneca.

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

Aproximativ 60.000 de vaccinări pe zi

Numărul mediu de vaccinări pe zi a înregistrat variații semnificative de la începutul campaniei. Pentru moment, am ajuns la aproximativ 60.000 de vaccinări pe zi pentru prima doză și aproximativ 30.000 pentru a doua doză. Simulările au luat în calcul ritmul de vaccinare din ultima săptămână din aprilie, mai precis până pe 29 aprilie, zilele de sărbătoare de după (1 Mai, Paștele) încetinând numărul celor imunizați.

Pot fi atinse țintele stabilite de Guvern?

Știm că pe 29 aprilie numărul celor vaccinați cu prima doză era de 3.252.431 de persoane, iar al celor vaccinați cu ambele doze era de 1.909.591.

Știind că primul vaccin a fost aplicat pe 27 decembrie anul trecut, putem vedea că a fost nevoie de patru luni (ianuarie – aprilie) pentru a imuniza două milioane de persoane.

Ținta stabilită de Guvern ar presupune imunizarea a încă trei milioane de persoane (cu 50% mai mult decât au fost imunizate în total până acum în patru luni) într-o perioadă de timp de patru ori mai mică decât cea scursă de la începutul campaniei (o lună în loc de patru luni).

Recomandări

Cei 50 de consilieri din cele 8 partide care fac parte din noul Consiliu General al Municipiului București | VIDEO

E de menționat însă că, la început, numărul dozelor disponibile a fost mai mic decât cererea, centre au fost puține, spre deosebire de prezent, când sunt aproape 350.000 de locuri disponibile (luni, 3 mai – n.r.) și aproape 700.000 de doze au sosit marți în România numai din vaccinul de la Pfizer.

Teoretic, această țintă se poate atinge doar dacă până pe 1 iunie se vor vaccina cu a doua doză alte 3.090.409 persoane, față de momentul 29 aprilie.

Asta corespunde unei rate de vaccinare cu a doua doză de aproximativ 93.650 de persoane pe zi. Iar pentru a ajunge la zece milioane de persoane imunizate până la 1 august ar fi nevoie de o rată de vaccinare cu a doua doză de aproximativ 87.000 de persoane pe zi.

Claudiu Tufiș:

Un lucru care pare imposibil în acest moment, deoarece media vaccinărilor cu prima doză de vaccin în luna aprilie a fost de aproximativ 43.000 de persoane pe zi. Acestea sunt persoanele care pot fi imunizate prin vaccinarea cu a doua doză la 21, 28, sau 56 de zile de la prima vaccinare, în funcție de tipul de vaccin în luna mai. Iar aceste persoane reprezintă mai puțin de jumătate din ceea ce ar fi necesar pentru a atinge prima țintă stabilită de Guvern.

Trebuie să menționez că aceste calcule pot fi anulate de implementarea unor decizii care să accelereze semnificativ campania de vaccinare. Deocamdată, datele oficiale nu indică o astfel de tendință.

Recomandări

Vladimir Putin a condus antrenamentul forțelor nucleare ruse, în timpul căruia a fost testată „o lovitură nucleară masivă” | VIDEO

Patru scenarii

Vedem, așadar, că este puțin probabil să ajungem la cinci milioane de persoane imunizate la 1 iunie și 10 milioane la 1 august.

Putem estima, pe baza informațiilor de până acum și folosind diverse scenarii, datele la care vor fi atinse anumite praguri. Am construit patru astfel de scenarii, care descriu diverse moduri în care campania de vaccinare poate continua în acest an. 

Trebuie menționat, pentru cei care sunt mai puțin obișnuiți cu astfel de estimări, că scenariile ce pot fi construite depind de informațiile care sunt disponibile până în acest moment. Din păcate, informațiile publice nu ne spun decât numărul de persoane vaccinate cu prima sau a doua doză pe zi pentru cele trei tipuri de vaccinuri. 

Pentru a putea realiza scenarii mai detaliate ar fi fost nevoie de acces la date cu privire la variațiile determinate de mediul rezidențial (urban mare, urban mediu, urban mic, rural) și cu privire la numărul de înregistrări pe platforma de vaccinare, precum și de date de sondaj credibile privind opiniile față de vaccin, pentru a putea estima dimensiunea fenomenului anti-vaccin. 

Chiar și în absența acestor date, însă, scenariile pot fi utile pentru a estima încotro ne îndreptăm.

Scenariul 1 – Situația actuală se menține:

• Păstrăm rata medie de vaccinare cu prima doză înregistrată în ultima săptămână din aprilie: 60.000 pe zi.
• Pentru a doua doză de vaccin rata crește conform numărului de persoane vaccinate cu prima doză până ajunge la 60.000 pe zi, după care rămâne constantă. 
• Presupunem că apetitul românilor pentru vaccinare nu se diminuează și există suficientă cerere pentru ratele medii de vaccinare menționate.
• Pe baza acestor date și ținând cont că numărul celor care se vaccinează cu AstraZeneca este foarte mic, ar trebui ca începând cu 28 mai să vedem 120.000 de persoane vaccinate pe zi, jumătate cu prima doză și jumătate cu a doua.
• Până în prezent numărul maxim de persoane vaccinate într-o zi s-a înregistrat pe 21 aprilie – 91.778 de persoane, din care 63.546 cu prima doză și 28.232 cu a doua doză.

Scenariul 2 – Situația actuală, ponderată cu pierderile la rapel:

• Păstrăm toate caracteristicile primului scenariu, la care adăugăm informații privind pierderile la rapel pentru cele trei tipuri de vaccin: 2% dintre cei vaccinați cu Pfizer sau Moderna și 10% din cei vaccinați cu AstraZeneca nu se mai prezintă la rapel.
• Acest scenariu poate fi comparat cu cel anterior și ne arată care este efectul absenței de la rapel asupra imunizării populației.

Scenariul 3 – Situația actuală se îmbunătățește:

• Pentru vaccinarea cu prima doză presupunem că pe durata lunii mai lucrurile rămân la fel ca în prezent, după care, pe măsură ce perioada de concedii se apropie, cererea pentru vaccinare devine mai mare, crescând de la 60.000 de persoane pe zi la sfârșitul lui mai până la 80.000 de persoane pe zi la sfârșitul lui iulie.
• Vaccinarea cu a doua doză urmează evoluția primei doze, dar cu 21/28/56 de zile mai târziu, în funcție de tipul de vaccin. 

Scenariul 4 – Situația actuală se înrăutățește:

• Pentru vaccinarea cu prima doză presupunem că pe durata lunilor mai și iunie numărul de persoane vaccinate scade până la 40.000 de persoane pe zi, după care rămâne constant.
• Vaccinarea cu a doua doză urmează evoluția primei doze dar cu 21/28/56 de zile mai târziu, în funcție de tipul de vaccin. 

Notă: Pentru scenariile 3 și 4 nu am mai luat în calcul pierderile la rapel. Efectul acestora ar fi similar cu cel observat în scenariul 2, respectiv întârzierea cu câteva zile a atingerii pragurilor.

Estimări pe date, în funcție de scenariu

Pe baza acestor scenarii, putem estima data la care vor fi atinse anumite praguri privind vaccinarea cu prima doză:

Datele la care ar putea fi atinse pragurile pentru vaccinarea cu a doua doză sunt următoarele:

Referitor la datele menționate de premierul Cițu în declarația citată:

Câți români renunță la rapel

În România au fost folosite până acum trei tipuri de vaccin:

Am calculat pentru fiecare vaccin, începând cu data primului rapel, diferența dintre numărul de oameni care au făcut rapelul și cei care au făcut prima doză a vaccinului.

Dat fiind că există multiple motive pentru care o persoană poate ajunge să facă rapelul în altă zi decât cea recomandată de producătorul vaccinului (fie mai devreme, fie mai târziu), am cumulat aceste diferențe și le-am reprezentat grafic pe zile, adunând în fiecare zi rezultatul diferenței la diferența din ziua anterioară. 

Putem vedea în acest tabel că numărul celor care s-au vaccinat cu prima doză dar nu se mai prezintă pentru rapel variază în funcție de tipul de vaccin. 

AstraZeneca, pierderi însemnate la rapel

Pierderile cele mai mari se înregistrează în rândul celor vaccinați cu AstraZeneca. Primul rapel pentru AstraZeneca s-a putut face pe 12 aprilie și până la 29 aprilie aveam 18 zile de rapel. 

În primele 18 zile de când AstraZeneca a devenit disponibil (15-28 februarie 2021) au fost vaccinate cu prima doză 165.566 de persoane. 

În cele 18 zile în care rapelul a fost disponibil (12-29 aprilie 2021), acesta a fost făcut de 151.817 de persoane. Rezultă, așadar, un deficit de 13.749 de persoane care au făcut prima doză, dar nu au mai făcut-o pe a doua. 

Raportat la numărul total de persoane care au făcut prima doză, doar 91,7% fac și rapelul, ceea ce înseamnă o pierdere de 8,3%.  

Pentru Moderna primul rapel a fost disponibil pe 4 martie și până la data la care au fost făcute calculele erau 57 de zile de rapel. 

În primele 57 de zile de vaccinare cu Moderna (perioada 4 februarie – 1 aprilie) au fost vaccinate 154.079 persoane cu prima doză. Dintre acestea, în intervalul 4 martie – 29 aprilie au făcut rapel 151.990 persoane, adică 98,%, cu o pierdere de doar 1,4% la rapel.

Pentru Pfizer, până la data de 4 aprilie se vaccinaseră cu prima doză 1.625.839 de persoane iar dintre acestea, până la data de 29 aprilie au făcut rapelul 1.605.784 de persoane, adică 98,7%, cu o pierdere de doar 1,3% la rapel

Pierderi de aproximativ un procent și jumătate, precum cele înregistrate de Pfizer și Moderna, sunt minore.

În cazul AstraZeneca, vedem efectul informațiilor contradictorii care au circulat în spațiul public. Pe de altă parte, în ultimele zile se poate observa o aplatizare a curbei pierderilor la rapel pentru AstraZeneca, ceea ce sugerează că opiniile celor vaccinați mai târziu cu acest vaccin diferă de ale celor vaccinați în primele săptămâni.

Claudiu Tufiș:

Dacă va continua vaccinarea cu Astra Zeneca (în urmă cu o lună se vaccinau aproximativ 7-8.000 de persoane cu prima doză, în timp ce în ultimele două zile am ajuns la doar 7-800 de persoane), probabil că pierderile la rapel se vor diminua și se vor apropia de procentele observate în cazul celorlalte două vaccinuri.

Datele din scenariul 2, prezentat anterior, arată că o pierdere de 2% pentru Pfizer și Moderna și de 10% pentru AstraZeneca ar putea duce la întârzieri de două zile în atingerea pragului de cinci milioane de persoane imunizate și de patru zile în atingerea pragului de zece milioane.

Claudiu Tufiș, este conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Are un doctorat în științe politice la Pennsylvania State University (SUA). Înainte de doctorat a obținut o diplomă de master în sociologie la Central European University (CEU – Budapesta) și o diplomă de licență în sociologie la Universitatea din București. Principalele sale arii de interes academic includ: cultură politică, comportament politic, studii electorale, societate civilă, mișcări sociale, politici publice în domeniul învățământului superior, metodologia cercetării sociale și analiza datelor sociale.

Urmărește-ne pe Google News