Ura a fost însămânțată în comunitatea din Constanța de mesajul alarmist al președintelui Consiliului Județean, care a găsit oportun să invoce colapsul sistemului medical din județ în miezul unei crize fără precedent.
Președintele CJC (PSD) își construiește întreaga teroare a fricii în cheie politică și își începe mesajul plasând ”vina” repatrierii românilor în curtea prefectului George Niculescu, susținut de PNL, pe care îl acuză de ”obediență politică”.
Președintele CJC susține că este un gest iresponsabil ca 1500 de români din străinătate să fie plasați în carantină în județul Constanța pentru că sistemul medical de acolo nu are echipamente, bază materială, teste, paturi etc.
Practic, sistemul medical din Constanța este la pământ, asta transmite mesajul panicard al lui Horia Țuțuianu, publicat pe Facebook la miezul nopții de sâmbătă și care până în zori s-a viralizat uluitor și a rostogolit un bulgăre de ură și groază în rândul constănțenilor.
Țuțuianu fie a fost cinic și a propagat cu bună știință un fake news, fie pur și simplu nu cunoaște procedura de repatriere a românilor și factorii decidenți privind carantinarea acestora.
Indiferent cum ar fi însă, am asistat la un festival al urii, al paranoiei, al panicii și al prejudecăților, toate revărsate în mii de share-uri și comentarii plecate de pe pagina de Facebook a șefului județului Constanța.
Un astfel de mesaj de indignare ar fi fost tare binevenit și demn de cinste acum patru ani, atunci când Horia Țuțuianu a preluat conducerea Consiliului Județean Constanța.
Când a devenit șeful județului, Țuțuianu ar fi trebuit să povestească în detaliu cum Spitalul Județean Constanța, aflat în subordinea predecesorului său Nicușor Constantinescu, a fost un tonomat de livrat șpăgi pentru fostul director de spital, Dănuț Căpățână, care primea mita ca pe salariu, câte 10% în fiecare lună, printr-un offshore, ca marii mahări.
Directorului de spital i se cuvenea șpaga asta ”pentru buna derulare a contractelor” și ca să nu întârzie plata facturilor către firmele care prestau servicii pentru bolnavii din spital.
Managerul spitalului, care a fost prins în flagrant luându-și șpaga restantă pe trei luni, a fost pus în funcție și susținut de Nicușor Constantinescu, care se supărase pe directorul dinaintea lui Căpățână pentru că nu voia să-i semneze niște devize uriașe în raport cu costurile pieței.
Astăzi, și predecesorul lui Țuțuianu la CJC, și managerul susținut de acesta la Spitalul Județean sunt la pușcărie, condamnați definitiv în mai multe dosare pentru fapte de corupție sau asimilate corupției.
Niciodată Horia Țuțuianu nu a pus degetul pe rană și n-a făcut legătura dureroasă și criminală dintre corupție și colapsul sistemului sanitar din Constanța și din țară.
Președintele CJC a tăcut mâlc și când Urgența de la Spitalul Județean a dat pe-afară de lipsuri și neputință amestecate cu dezinteres, iar două persoane au murit dintr-o banală pneumonie după ce au așteaptat 16 ore doar ca să fie consultați. Pentru cei doi morți degeaba din spitalul aflat în subordinea lui, Țuțuianu nu s-a indignat.
A strălucit doar printr-o tăcere cuminte, până când subiectul s-a stins în malaxorul hârjonelii politice dintre PSD și PNL, în care guvernele au picat și au fost puse la loc ca popicele, până când criza coronavirusului a înghițit tot, fără să știm unde ne va duce și când se va termina.
Așadar, Țuțuianu nu a găsit vreme să-și exprime îngrijorările și nemulțumirile pentru cum merg lucrurile în sistemul sanitar din județul său în nicio secvență din ultimii patru ani, de când conduce Constanța. Și, din păcate, nu a dus lipsă de ocazii nefericite în care ar fi putut să tragă semnale de alarmă, să propună soluții, să arate vinovații.
Dar a considerat că e bine să-și arate indignarea, într-o cheie mai degrabă electorală, în miezul unei crize fără precedent la nivel mondial.
Și, prin ieșirea lui alarmistă, să alimenteze frici și angoase ale oamenilor, absolut firești de altfel, dar care nu fac decât să scoată din noi toți tot ce e mai urât în străfundurile noastre: prejudecăți nevindecate, ură viscerală și un vid periculos de luciditate.