Luni dimineață, la două zile după finala de la Eurovision, am ascultat în programul „Matinal” de la Radio România Actualități o discuție a celor doi realizatori, Daniela Petrican și Cătălin Cârnu, cu psihologul Radu Leca. Tema declarată: tehnicile de manipulare în spectacole. În fapt, a fost o încercare delicată de „spălare” a prestației lui Teodor Andrei la concursul de la Liverpool după ce fusese desființat de presă și internauții de pe rețelele de socializare pentru eșecul din semifinale.
Radu Leca a avertizat, pe un ton savant, că tânărul, sub presiunea criticilor, ar putea să facă o depresie de „mare intensitate”:
„Toată lumea spune așa: este de vină artistul. Nu, oameni buni, nu este de vină artistul! Este vorba de trend. Copilul acesta, Teodor Andrei, este un tip creativ. Creativitatea pe care el a realizat-o a avut legătură și cu oamenii care l-au ajutat să ajungă acolo. Un om talentat nu ajunge într-un loc anume dacă nu este recomandat de ceva sau de cineva. Respectiv, de o susținere emoțională. Acest copil are acum o presiune uriașă din cauză că tristețea care l-a cuprins poate oricând determina apariția unui episod depresiv de mare intensitate. De ce? Are 19 ani, a ajuns într-un loc unde a reprezentat o țară, a primit zero puncte, acasă, oamenii au început să-l eticheteze…”
Apoi, specialistul i-a luat apărarea artistului și pentru felul în care s-a îmbrăcat, dându-se exemplu:
„De când este Eurovision există o diversitate de culori. Nu există doar rozul nostru… Eu am cămăși roz pe care le port la workshopuri și unii oamenii îmi spun «Aaaa, știam eu, te bănuiam demult…»”
M-a pufnit râsul. Nu pe seama banalităților spuse de specialist, ci pe seama inițiativei producătorilor de la Radio România Actualități de a invita un psiholog ca să explice ascultătorilor cum trebuie să ne comportăm la eșecul de la Eurovision. Într-adevăr, o chestiune de „mare importanță” pentru popor pe care numai un psiholog putea s-o lumineze. Pentru că România s-a cutremurat de rozul purtat de Teodor Andrei. Pentru că poporul a căzut în depresie după eșecul de la Liverpool și riscă să-l bage în depresie și pe bietul băiat.
Adevărul este că psihologii au devenit buni la toate: și la pandemie, și la vaccinare, și la război, și la inflație, și la Eurovision. Ăsta e trendul: consultă un psiholog! Pentru presă este comod să „dea cuvântul” acestor specialiști care se pricep la toate, la mare concurență cu Dana Budeanu, de exemplu.
Oare de ce presa noastră nu invită un psiholog care să ne explice de ce guvernanții noștri nu și-au făcut „temele” (jaloanele și țintele) pentru ca România să atragă sumele restante din PNRR? Comisia Europeană evaluează cea de-a doua cerere de plată din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro. Această cerere trebuia depusă în august/septembrie 2022, dar guvernul a formulat-o în decembrie 2022. Țintele și jaloanele din trimestrele I și II ale anului 2022 n-au fost corect îndeplinite și Comisia încă le analizează. Și cea de-a treia tranșă este întârziată.
În aceste condiții, trebuie să fie invitat de urgență un psiholog și să explice poporului care sunt emoțiile, fantasmele și blocajele din mințile guvernanților: Ciucă, Budăi, Boloș, Câciu, Ciolacu etc. Să vină psihologul să ne lumineze de ce coaliția a tergiversat reforma pensiilor și reforma salarizării, de ce a băgat sub preș digitalizarea ANAF, drept dovadă Spațiul Privat Virtual este praf și pulbere, mai cu seamă în pragul termenului-limită de depunere a obligațiilor fiscale pe anul 2022! De ce acești oameni politici nu au apetit pentru reforme? Psihologul să ne spună, cu orice risc pentru țară!
Nu e nicio glumă! Psihologii să analizeze profilurile psihologice ale celor care ne conduc spre un eșec mai mare decât Eurovision. Pentru că nu Eurovisionul sau „Românii au talent” sunt chestiunile importante ale românilor, ci banii din PNRR.
S-ar putea obiecta că, pentru această problemă tehnică, trebuie invitați specialiști în economie, finanțe și comentatori specializați. Greșit! Eroare! Un psiholog să comenteze această situație: să ai miliarde de euro la Bruxelles, un contract semnat și parafat, dar să nu faci mai nimic pentru a atrage acești bani pentru modernizarea României. Oare ce înseamnă asta: ori ești fraier (incompetent), ori ești rău intenționat, adică tulburat psihic. PNRR înseamnă modernizarea României, nu divertisment. PNRR înseamnă muncă, nu cancanuri. Neputința asta ține oare de un dezechilibru emoțional, de o depresie?
În loc să se ducă la Bruxelles și să negocieze, chipurile, plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, n-ar fi fost mai sănătos pentru țară ca Budăi și Boloș să intre într-o terapie de cuplu? În loc să negocieze Rotativa, un balet mediatic penibil, Ciucă și Ciolacu n-ar putea urma aceeași terapie? De aceea, avem nevoie de psihologi ca să ne lămurească de ce guvernanții nu profită de orice oportunitate de a moderniza România și de a face o țară competitivă și puternică. Mai ales că au la dispoziție atâtea ajutoare de la Uniunea Europeană.
Mai mult, psihologii să ne explice ce se întâmplă cu românii: de ce sunt atât de pasivi și resemnați? De ce nu pun presiune pe politicieni: băi, aduceți banii în țară, cât mai repede! De unde provine această lehamite? Ieșirea în stradă a românilor ca să protesteze față de întârzierile din PNRR este o utopie. Până la urmă, fiecare scapă cum poate: leafă și entertainment!
Supermarketurile să fie pline, că viața e frumoasă în România! Judecata asta, leafa de la stat și divertisment la Pro TV, Kanal D, Antena 1 și, o dată pe an, un Eurovision la TVR, este specifică cetățeanului asistat și „vegetal”.
Adevărata temă pentru viitorul României
Cea mai importantă temă a viitorului României este PNRR. Dar despre PNRR se vorbește prea puțin în spațiul public. Mediul privat de afaceri, în ciuda semnalelor și comunicatelor difuzate în ultima vreme, nici nu este băgat în seamă, nici de guvernanți, nici de public, nici de presă. Romanian Business Leaders și AmCham România au atras atenția asupra deblocării urgente a PNRR. Dar cine sunt ăștia care dau lecții guvernului? Să-și vadă de afaceri și să-și plătească impozitele și taxele!
O speculație: dacă în PNRR ar fi fost prevăzute niște bugete de milioane de euro pentru promovarea proiectelor, cu siguranță că, acum, în loc de „Eurovision”, „palmieri”, „Românii au talent” și alte astfel de futilități care sunt vânturate zilnic, televiziunile ar fi urlat din toți rărunchii la guvernanți să-și îndeplinească țintele din PNRR pentru a putea să pună „antena”… pardon!, mâna pe banii de promovare. Altfel, fără bugete de promovare în media, PNRR este un subiect plictisitor pentru presă, pentru că nu face rating.
Sunt slabe șanse ca măcar jumătate din banii din PNRR să fie atrași până în decembrie 2026. Cine va mai avea chef în 2024, un an plin de campanii electorale, să se mai gândească la PNRR și să facă reforme? Va fi de-a dreptul o „potaie rebegită” pentru politicienii din coaliție: „PNRR, marș de-aci!” Circul continuă. Pâine și diazepam (pe rețetă) să aibă românii până la următorul Eurovision!
Foto: Hepta
parpalache • 23.05.2023, 13:05
Despre „Eurovizion”....puah!Cât despre„atragerea sumelor restante din PNNR..Pai inca de la inceput, ministrul fondurilor europene a declarat ca e greu spre imposibil ca sa fie„atrase„!Simplu!Pentru ca 15 mld.de euro-(din totalul de 27,2 de mld.)-de fapt sunt doar...o linie de credit!Adica UE ne permite sa ne ...imprumutam de suma aia, pentru dezvoltare!Iar ministrul zicea ca e greu sa contractam acele credite,pentru ca (la fel ca la orice credite),bancile nu ți le dau decât daca... garantezi cu ipoteci pe bunuri!Și tot ministrul zicea ca Guvernul NU prea mai are ce bunuri sa ipotecheze!(Menționez aici, ca poate asta a fost una din „rațiunile” adoptarii „pe repede inainte” a legii privind inființarea acelei agenții care poate sa instraineze...regiile autonome)!
Emilee • 19.05.2023, 09:01
Pentru ce ? E limpede ca lumina zilei . Politicianul daca nu poate fura bani europeni , nu intra in afacere . Siplu . Hotia pe primul plan .
seaman651 • 18.05.2023, 19:45
Cei care ne "conduc" au ca tinta esecul din 1990 incoace. Nu i-a interesat niciodata Romania, poporul, ci propriile buzunare, cat le va intra in ele. NU de un psiholog avem nevoie, ci de un Tepes.