Când statul îi pune la plată pe cei mici, dar închide ochii la marii profitori din economie

De șapte ani, România trăiește într-un miraj financiar. De când Liviu Dragnea desena la tablă, în 2016, cum va da bani pentru toată lumea prin programul de guvernare, echipele care s-au succedat la Palatul Victoria au împărțit care-ncotro: majorări de salarii la bugetari, facilități fiscale pentru construcții, industrie alimentară și agricultură, ajutoare pentru multinaționale, ajutoare pentru pandemie, ajutoare pentru turism, vouchere, sporuri, dobânzi compensate, subvenții la energie.

În toți acești ani, România a trăit însă multe peste posibilitățile sale. Așa că aproape anual, Guvernul a inventat tot felul de taxe. Mai întâi a fost „revoluția fiscală”, când statul a trecut în totalitate contribuțiile sociale și de sănătate pe angajat, țara noastră fiind unica din lume cu acest model.

Scopul, atunci, a fost păcălirea bugetarilor, cărora PSD le promisese atunci o mărire imposibilă economic, de 50%. Mutând contribuțiile pe angajat, statul lua înapoi 25%. Statul a dat, statul a luat.

Au venit apoi legea salarizării bugetare și legea pensiilor, la rândul lor cu alte promisiuni de creșteri masive. Dar a venit și Ordonanța 114 din 2018, prin care statul a introdus o sumedenie de taxe în energie, telecomunicații, schimbări la Pilonul II de pensii și plafonări. Efectul: Exxon a plecat din România, iar producția de gaze din Marea Neagră nu a început nici măcar acum. Serviciile de telefonie s-au scumpit, iar o serie de companii din energie au plecat și ele.

Recomandări

Marian, un tânăr de la casa de copii, e dator Fiscului cu 1,54 milioane de lei. ANAF îi oprește o mie de lei din cei 3000 pe care îi câștigă

Avertismente continue

Consiliul Fiscal a tot avertizat, presa a tot scris, Comisia Europeană ne-a transmis că trebuie să reducem deficitul. Pandemia ne-a prins deja cu probleme financiare imense, astfel încât deficitul bugetar, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului, a fost de 9,2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2020. Imens, luând în considerare că tratatele europene impun o limită de 3%.

Având în vedere că statul român colectează cam o treime din PIB la buget anual, practic un leu din patru cheltuiți în pandemie era împrumutat. 25%!

Dar am avut „noroc” cu pandemia. Comisia Europeană a închis ochii la deficit, piețele financiare la fel. Și asta pentru că toată planeta se afla în aceeași situație.

Și tot datorită pandemiei avem un PNRR, prin care avem la dispoziție 30 de miliarde de euro pentru autostrăzi, spitale și alte investiții pe care România se tot chinuie să le facă de 30 de ani. Pentru a primi însă banii, România s-a angajat să facă niște reforme.

Ce au făcut guvernanții? Reformele le-au lăsat pentru mai târziu, mai întâi au dat 65 de miliarde de lei primarilor ca să-i toace local. Vorbim de programul Anghel Saligny.

Presați de Bruxelles, tot zic că vor tăia pensiile speciale, dar ca un făcut înregistrează eșec după eșec. Vorbim de 12 miliarde de lei, bani dați anual unor bugetari care încasează pensii mai mari decât au contribuit.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

În timp ce magistrații încasează pensii de 20.000 de lei, pensia medie este de 2.100 de lei, de aproape zece ori mai puțin.

Nu au făcut reforma bugetară, deși s-au acumulat inegalități în sistem, iar profesorii au ieșit în stradă, amenințând cu blocarea anului școlar, pentru a-și striga nemulțumirile.

Ca să facă rost de bani, coaliția PSD-PNL a majorat în august 2022 o tură de taxe. Iar acum urmează alta.

Eliminarea facilităților

Sunt vizate eliminarea facilităților pentru IT-iști, constructori, agricultori și industrie alimentară, dar și majorarea taxelor pe apartamente și mașini de lux și creșterea impozitării pe microîntreprinderi și persoane fizice autorizate.

Chiar și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a pronunțat pe speță: „Eram premier (între 1990 și 2000 – n.r.) şi era aceeaşi discuţie. Sunt 23 de ani de atunci. Există evaziune. Când ai atâtea excepţii fiscale, cum să nu existe evaziune? Se numeşte optimizare fiscală, nu? Aşa se numeşte optimizare fiscală şi sunt acceptate de atâţia. Era o poveste a lui Creangă, cu omul ăla care încerca să care apă cu ciurul. Când ai un sistem fiscal cu atâtea, să spunem, excepţii şi vorbeşti întruna că nu are loc o colectare bună şi dai vina pe ANAF şi pe cine mai vrei”.

Recomandări

O garsonieră din Aiud, placă turnantă pentru un transport uriaș de cocaină pe ruta Ecuador – Olanda, via România. Cine e în spatele afacerii

Și trebuie să ținem seama că România are unele dintre cele mai mici impozite pe profit (16%) și dividende (8%) din Europa, ca și una dintre cele mai mici cote de TVA (19%).

Când săracii plătesc pentru bogați

E anormal să ai facilități timp de zeci de ani. IT-iștii au scutirea de impozit pe venit de 10% încă din 2004, deci de aproape 20 de ani, iar în curând o să iasă la pensie o generație de programatori netaxată deloc.

Nu poți să ai cele mai mari salarii din România și să te aștepți să nu cotizezi deloc. La fel și în construcții, și în industria alimentară: nu poți să ai scutire la contribuțiile de sănătate și să beneficiezi de servicii când tu ai salariu net mai mare decât cele două milioane de români care lucrează pe salariul minim și cotizează.

PSD argumentează că aceste reforme sunt trecute în PNRR încă din 2021, când PNL era la guvernare și avea chiar premierul. Liberalii acuză însă că acestea afectează mediul privat.

Micii patroni, luați la țintă

Micii antreprenori cu firme argumentează, la rândul lor, că nu este normal ca tot pe ei să-i taxeze statul.

Aceștia arată că statul este cel mai mare dator la stat. În top 10 datornici, șase companii sunt de stat și patru private. Din 18 miliarde de lei datorate la ANAF de restanțieri, 12,5 miliarde de lei sunt ale companiilor de stat și 5,5 miliarde ale celor private.

Mai mult, cum să vrei bani de la IMM-uri când tu, stat, nu ai reușit să pui Petrom să achite taxa de solidaritate în întregime? Finanțele au calculat 3,6 miliarde de lei, compania petrolieră a spus că regulamentul european nu i se aplică, iar în cele din urmă s-a angajat să plătească doar 1,5 miliarde de lei.

Dacă ai fi un mic buticar nu te-ai enerva? Mai ales că Petrom a primit ajutoare consistente la privatizarea din 2004, tăieri de datorii, redevențe mici și legi preferențiale.

Multinaționalele, netaxate

Transportatorii vor, la rândul, lor taxarea asigurătorilor, arătând că aceștia nu plătesc TVA, iar profitul net al acestora s-a dublat în 2022 față de 2021 și este de 12 ori peste cel din 2020.

Pe internet au apărut inclusiv liste cu multinaționale aflate în România care sunt pe pierdere, deci de pe urma cărora statul nu ia nici impozit pe profit, nici pe dividende.

Pe această listă apar: Vodafone, E.ON, Enel, Cora, Supeco, Unilever, Porr Construct, Kronospan, Telekom, Faurecia, Autoliv, Yazaki, Makita, Contitech, Arctic (deținută de turcii de la Arcelik – n.r).

Asta ca să nu mai vorbim de giganți precum Facebook, Google, Uber, unde banii nici măcar nu lasă vreo proteină prin România, ci se duc direct în Olanda sau Irlanda.

De ce ai plăti tu, patron român, 3% impozit pe cifra de afaceri, când o multinațională pe pierdere plătește zero impozit pe profit?

Iar discuția poate să mergă și mai departe: de ce ai plăti tu, angajat în România, 45% din salariul tău sub formă de impozite și taxe când ditamai concernul străin nu achită nici măcar amărâtul ăla de 16%?

Sau dacă achită impozitul de 16%, atunci dă dintr-un profit optimizat, cu bani ieșind din companii prin achiziții de la grupul-mamă, cu drepturi de proprietate intelectuală plătite pe logo-uri, cu consultanță și bani plecați prin paradisuri fiscale?

Angajații au plătit mai mulți bani pentru impozite decât firmele

În România, încasările din impozitul pe profit au fost de 22,6 miliarde de lei anul trecut, față de 33,7 miliarde de lei încasate la buget din impozitul pe salarii și venituri, conform Ziarului Financiar. Adică angajații din țara noastră au achitat mai mult impozit decât toate firmele și multinaționalele din România!

Iar asta în contextul în care media taxării în România este de 42%, conform Băncii Mondiale, iar în țări precum Franța sau Italia este de 65%!

În plus, se observă toate aceste taxe mărite în ultimii 7 ani în creșterea serviciilor din România? Avem spitale mai bune, școli mai bune? Avem autostrăzi?

Atunci nu trebuie să ne mire când un om corect, care își plătește toate dările către stat, se consideră furat din trei direcții:

• privații speciali – pentru că atunci când nu plătesc taxe, alții le achită datoriile către societate;
• multinaționalele – care își optimizează profiturile și scot banii din țară;
• statul – care nu e în stare să îi prindă pe ăia care nu plătesc.

Urmărește-ne pe Google News