Asta înseamnă că mai mult de jumătate dintre românii care s-au uitat la televizor în cursul lunii iulie au urmărit unul dintre programele menționate.
Tradițional, iulie este luna cu cel mai scăzut consum de televiziune din timpul anului, sezonul estival influențând puternic audiențele televiziunilor.
67 de televiziuni se bat pe restul plăcintei, de 44%
Cota cumulată de vizionare a celor cinci televiziuni (56%) este foarte ridicată, ținând cont că aceasta se raportează la 72 de televiziuni înscrise în sondajele Kantar Media. Altfel spus, celelalte 67 de televiziuni (generaliste și de nișă) se bat pe restul de piață de 44%. Nu avem un monopol, pentru că cele cinci televiziuni – trei de divertisment și de filme (PRO TV, Antena 1 și Kanal D) și două de știri (România TV și Antena 3) – sunt concurente. Mai degrabă asistăm la o fidelizare și o concentrare a telespectatorilor.
Acești cinci jucători fac agenda divertismentului și a știrilor în România. Nu de ieri, de azi, nu din vara asta sau din vara trecută, ci de mai bine de șapte ani. E o tendință, nu o întâmplare. Pentru că ierarhia audienței naționale, lună de lună, de șapte ani, este controlată de PRO TV, Antena 1, Kanal D, România TV și Antena 3.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_eaa17425d5d3b294257c5353140d4f24.jpg)
Antena 3 face mai mult decât dublul audienței TVR, iar PRO TV, de cinci ori mai mult ca TVR.
Nu sunt semne că vreun alt intrus (de exemplu, TVR 1 – cu un buget impresionant) ar clătina această ierarhie.
În iulie, ratigul mediu al TVR 1 a fost de 68.000 de telespectatori pe minut (toată ziua), față de Antena 3, clasată pe locul 5 în clasamentul audienței, cu o medie de 174.000 de persoane pe minut (toată ziua). Ecartul este considerabil.
Cum aminteam, topul celor cinci fruntași se menține de șapte ani. În iulie 2014, în „big five” a figurat TVR 1, care a profitat de difuzarea Campionatului Mondial de fotbal din Brazilia. A fost ultimul an în care TVR 1 a contat în „meciurile” televiziunilor cu cele mai mari audiențe lunare.
Din acel an, locul televiziunii publice a fost luat de România TV, a cărei audiență a crescut, ajungând în prezent primul canal de știri la nivel național, cu o cotă de piață națională de 7,92%.
Preferințele s-au consolidat și concentrat în timp
Să revenim la cota de vizionare de 56%, înregistrată în iulie 2021 de cele mai puternice cinci televiziuni. Dependența telespectatorilor față de aceste televiziuni a crescut în ultimii ani. În iulie 2015, cota de vizionare la nivel național pentru cvintetul de televiziuni a fost 45%, iar aceasta s-a tot mărit în următorii ani, ajungând la 48,8% în 2018, 52,1% în 2019 și la 54,2% în 2020 (Cifrele au fost calculate pe baza sondajelor publicate pe site-ul ARMADATA – nota P.B.).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_797c53216165515841710ae1ad0746f4.jpg)
Tendința de fidelizare a telespectatorilor pe telecomandă și acaparare a audienței, în ciuda plecării românilor la muncă în străinătate și a creșterii numărului de stații TV măsurate de Kantar Media, este evidentă, chiar și într-o lună cu un consum redus de TV. Telespectatorii români din prezent nu mai sunt dispuși să plimbe telecomanda pe alte programe, cele cinci televiziuni satisfăcându-le preferințele și nevoile de divertisment, filme, știri și talk-show-uri.
Dacă ne întoarcem și mai mult în timp, în iulie 2012, topul celor cinci mari, format atunci din PRO TV, Antena 1, Kanal D, TVR 1 și Acasă TV (actualul Pro 2), avea o cotă cumulată de 40,6%.
E foarte probabil că tendința de concentrare a audienței la cele cinci televiziuni va continua și în următorii ani, deși tinerii nu sunt consumatori de televiziune liniară (pe telecomandă – cea despre a cărei măsurare vorbim). Absența unor jucători care să le amenințe pozițiile celor cinci conduce la confort și rutină. Aveam de-a face cu o audiență stătută (plictisită?) și o piață încremenită.
Ponderile Intact și PRO
Despre o posibilă intrare în luptă a Televiziunii Române, să precizăm că în iulie 2021, televiziunile TVR 1 și TVR 2, înscrise în sondajele Kantar Media, au avut o cotă cumulată de piață de 3,62% la nivel național, mai mică de 4,8 ori față de PRO TV (17,73%). Este de-a dreptul rușinos ca aceste două canale publice de televiziune să conteze în vizionarea națională doar cu 3,62%, chiar dacă românii sunt plecați în vacanță!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a07a7eff3875bf221d57f7140259df6b.jpg)
Într-o lună precum iulie, cu telespectatori toropiți de caniculă, lupta pentru audiență n-a încetat. Cele două mari grupuri rivale, Intact și PRO TV, dețin cote importante din piață. Intact Media Group, reprezentat de televiziunile Antena 1, Antena 3, Antena Stars, Happy Channel și ZU TV, a avut o cotă de piață de 22,26% la nivel național, cea mai mare dintre grupurile prezente pe piața românească. La rândul său, grupul PRO TV, cu televiziunile PRO TV, Pro 2, Pro X, Pro Gold și Pro Cinema, a avut o cotă de piață de 21%. Așadar, cele două mari entități rivale dețin 43,2% din consumul de televiziune liniară (pe telecomandă) în România. Grupul DIGI (știri și sport) a avut un market share de 4,1%.
Să mai amintim că nișa televiziunilor tematice (filme documentare), formată din Discovery, History, National Geographic, National Geographic Wild și Travel Channel și care este adeseori invocată drept „refugiu” de către români care s-au săturat de televiziunile consacrate, a avut o cotă de vizionare de doar 1,17% la nivel național. Adică, 1,17% dintre românii care s-au uitat la televizor în iulie au urmărit unul dintre aceste programe educative.
Vacanță plăcută! Notă: Cota de piață (de vizionare) – Procentul de telespectatori care au urmărit un program TV din totalul persoanelor care s-au uitau la televizor în intervalul de timp respectiv.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9da15bd1fa74c2461872e346ce6fefb6.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ab97523dc3e6e50ab2dc3f546d965659.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c163cf31d7e5c8f5db6f6373ac3e6c48.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)