Care sunt greșelile pe care le-au făcut candidații pro Vest în campania prezidențială 

Cu toate că, din cauza multor estimări greșite, încrederea în rezultatele sondajelor de opinie din perioada dinaintea urnelor este scăzută, putem însă observa că în rândul candidaților cu agendă pro Vest – și anume Nicușor Dan, Crin Antonescu și Elena Lasconi – s-au ascuțit atacurile, semn că între acești trei candidați competiția pentru intrarea în turul 2 ar putea fi foarte strânsă. Voi încerca să trec în revistă care au fost principalele greșeli ale acestor trei candidați cu agendă pro Vest, în scopul de a îmbogăți argumentația publică în timpul rămas din campania electorală și de a arăta cât de grea va fi alegerea în 4 mai.

Crin Antonescu trebuie să explice momentul 2012 – suspendarea lui Traian Băsescu

Norocosul acestei competiții electorale este de departe Crin Antonescu, întrucât el reprezintă candidatul celor trei partide aflate la guvernare. Antonescu se bucură, în consecință, atât de resurse financiare substanțiale alocate de partide, dar și de o consistentă infrastructură de partid în privința mobilizării la urne. În scenariul în care el ar deveni președintele României, în mod evident Antonescu s-ar bucura de sprijinul coaliției guvernamentale pentru a-și pune în aplicare proiectele de președinte. Agenda sa de politică externă și de securitate este, în linii mari, una conservatoare, pro Vest, cu ușoare accente populiste, principalele sale probleme de imagine fiind legate de momentul critic din anul 2012, când USL a forțat suspendarea președintelui Traian Băsescu. 

Recomandări

Felix Baumgartner a murit într-un accident de parapantă. Iubitul Mihaelei Rădulescu avea 56 de ani

Deși au trecut 13 ani de la acel moment sensibil, narațiunea publică de interpretare a deciziei de suspendare a lui Traian Băsescu a rămas, din păcate, neschimbată. Facțiunea lui Traian Băsescu, formată din anumiți actori politici, SRI și voci ale sistemului justițiar, ar fi reprezentat forța politică reformistă, ce lucra în slujba statului de drept, în timp ce reprezentanții politici ai USL ar reprezenta forța antieuropeană a regresului democratic. 

În fapt, niciuna dintre cele două facțiuni nu a jucat corect la acel moment, din punct de vedere al standardelor europene democratice și, din păcate, niciuna dintre cele două facțiuni politice nu și-a făcut mea culpa nici după 13 ani de la acel moment critic pentru democrația românească. 

Să iei decizia de a introduce serviciul de informații intern în „lupta” împotriva corupției, așa cum dintr-o perspectivă militarizată a fost popularizată la noi combaterea acestui fenomen, cum s-a întâmplat în timpul președintelui Traian Băsescu, este o decizie care nu ar fi putut exista în democrațiile europene consolidate pe care le luăm ca model de guvernare. Nu numai că această decizie politică luată în calitate de șef al statului s-a aflat în afara standardelor democratice, dar ea a deschis uși nebănuite pentru abuzuri ulterioare în atingerea obiectivelor propuse, prin folosirea metodelor specifice unui serviciu militarizat intern (metode specifice care prin definiție sunt greu de probat, iar acesta a și devenit principalul argument de atac al justițiarilor populiști împotriva unei clase politice care a primit eticheta ca fiind în mod generalizat coruptă). 

Recomandări

Urmările vijeliei care a făcut prăpăd în București și pe autostrada A1: o femeie a murit în Otopeni, mașini zdrobite de copaci, trafic aerian afectat

A introduce un serviciu intern militarizat în combaterea unui fenomen din rândul clasei politice, fără a fi respectat principiul distanțării serviciilor secrete de sistemul judiciar, pentru a-și putea consolida independența, numai în statele cu regimuri autoritare se mai întâmplă în lume. În mod evident, corupția clasei politice este un fenomen negativ care trebuie combătut, dar asta nu justifica crearea unei colaborări instituționale nedemocratice în scopul combaterii acestui fenomen, ci întărirea poliției judiciare. 

De principiu, combaterea oricărui fenomen, pusă în practică de către decidenții politici din perspectiva militarizată a unei lupte, cu instrumente și atitudini tipice unui serviciu secret militarizat, de la lupta împotriva corupției, lupta împotriva terorismului sau lupta împotriva drogurilor, suportă în mod inevitabil consecințe colaterale negative pe tema respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. 

De cealaltă parte, reprezentanții USL au forțat Constituția în demersul suspendării lui Băsescu, iar Crin Antonescu nu își asumă nici azi vreo vină pentru deciziile controversate luate atunci ca să nu dea dreptate rivalilor săi politici.

Recomandări

Elena Udrea, primele declarații la ieșirea din închisoare: „Văzând cine face politică azi mai că m-ar bate gândul să revin. Glumesc. Am făcut Gala Bute cu mândrie”

Antonescu ar trebui să iasă din logica luptelor de putere și să aibă puterea să-și asume că demersul de suspendare a lui Băsescu, așa cum l-a pus USL în practică, nu a respectat standardele democratice. Nu să dea dreptate rivalului său politic, dar să asume că poartă o parte din vină pentru criza constituțională în care a băgat România.

Crin Antonescu este dator să revină public la acel moment și să explice dacă își menține argumentația politică pe care o împărtășea la momentul suspendării sau dacă își reevaluează pozițiile pe care le-a avut în anul 2012. Dacă nu recunoaște greșelile politice luate de USL în anul 2012, calitatea de președinte cu viziuni democratice a lui Antonescu este puternic șubrezită. 

România, din păcate, la nivel de leadership politic, perpetuează un model mai degrabă autoritar de exercitare a puterii, drept care este nevoie de actori politici care sunt capabili de gesturi de umilitate publică. Un alt gest de toleranță democratică ar fi ca Antonescu să intre în dialoguri publice cu voci ale intelectualității care i-au fost critice în anul 2012, ca să arate că, odată devenit președinte, el este capabil să devină președintele tuturor românilor, nu numai al acelei părți politice care îl privește cu simpatie. Un președinte resentimentar ține mai degrabă România pe loc, nu o duce înainte. 

Argumentul că Antonescu este un apropiat de un fost colaborator al Securității, Dan Voiculescu, venit din partea foștilor susținători ai lui Traian Băsescu, și el între timp dovedit ca fiind tot un fost colaborator al Securității, este lovit de nulitate. 

În fapt, ce ar trebui depășită pe scena politică este mentalitatea autoritară a vechii Securități, prin diversele ei forme de manifestare, de la Dan Voiculescu la Traian Băsescu, de a folosi instrumente ale statului în lupta politică. Serviciile secrete trebuie scoase din lupta politică, așa cum recomandă toată literatura de specialitate referitoare la rolul serviciilor secrete în regimurile democratice. 

Susținătorii lui Nicușor Dan mai degrabă îl trag înapoi pe candidat, nu îl ajută 

Principala calitate politică a candidatului Nicușor Dan este că e un personaj integru, despre care presa românească nu a descoperit că ar face jocurile sau ar reprezenta interesele unor rețele corupte. 

Deși cea mai eficientă campanie în favoarea sa ar fi fost și cea mai simplă, și anume o campanie pozitivă ce pune accent pe calitățile sale profesionale și umane, candidatura lui Dan a început să scârțâie din cauza nucleului dur de susținători, care, cel mai probabil, doresc funcții în administrația prezidențială sau diplomație, în ipoteza în care Dan ar deveni președintele României. 

Două mari greșeli politice i-au vulnerabilizat candidatura lui Dan: 

1. decizia neinspirată a unor puciști USR de a o elimina pe Elena Lasconi din calitatea de candidată oficială a partidului, printr-un gest politic abuziv, care a sfidat regulile democratice interne ale acestui partid;
2. rolul jucat de think tank-ul ICDE în candidatura sa la prezidențiale, care pretinde a fi un actor al societății civile, în fapt, acest think tank fiind o organizație hibridă care are, printre membrii fondatori, foști membri marcanți ai partidului REPER și USR sau experți în securitate cum este Iulian Fota, un personaj apropiat de SRI, ocolit în mod misterios de reforma SRI, care se prezintă, în CV-urile oficiale, drept conferențiar universitar la ANI a SRI, el neprezentând public niciun fel de activitate academică. Fota se prezintă conferențiar universitar fără să poată arăta un singur articol științific publicat într-o publicație serioasă academică. 

Decizia unor lideri USR de a se dezice de candidata oficială a partidului, Elena Lasconi, după ce ea fusese susținută de partid la depunerea candidaturii sale oficiale, pentru a-l susține în mod oportunist pe Nicușor Dan, nu a făcut decât să fragmenteze puternic electoratul USR și să consume energiile electorale în lupte fratricide de putere. Scopul scuză mijloacele doar în viziunea cinică a machiavelismului politic, or, reprezentanții USR tot timpul s-au prezentat ca fiind vocile democrației. 

Scurt și cuprinzător, nu te poți pretinde actor democratic câtă vreme iei decizii care sfidează regulile democratice interne de partid ca să îți îndeplinești obiectivul politic. Mai exact, să îți muți în ultimul moment pariurile pe calul politic, care în noua ta lupă de interpretare are o șansă mai mare să câștige cursa electorală. În momentul în care Nicușor Dan a realizat că decizia liderilor USR prezintă multe efecte colaterale negative, a încercat în mod discret să se distanțeze de această gâlceavă internă de partid. 

În decembrie 2024, profesorul Valentin Naumescu, care este și președintele think tank-ului ICDE, a anunțat public că acest think tank susține candidatura lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Ba chiar își asumă un rol major în persuadarea lui Dan de a intra în cursa prezidențială. Dan susține că o echipă a ICDE i-a creat programul de președinte.

Ca o observație generală, implicarea intelectualilor publici în viața politică reprezintă un aspect benefic, pentru că odată intrați în dinamica internă a unui partid politic, ei ar ridica nivelul intelectual în interiorul acelui partid. Din păcate, în România apare un mic fenomen care nu a fost abordat public de teama unor reacții de umilire publică. 

Există profesori care se bucură de autoritatea pe care o au în mediul universitar, cărora le place să facă politică, chiar fac politică, fără însă să se înscrie într-un partid politic. Se prezintă în mod fals ca fiind voci neutre ale societății civile, ei în realitate fiind actori politici în toată regula. 

Nu poate reprezenta societatea civilă un think tank care are, printre membrii săi, foști membri marcanți ai partidului REPER sau USR, cum sunt Anca Dragu sau Ramona Strugariu ori experți în securitate ai SRI, cum este Iulian Fota. Cum poate reprezenta societatea civilă Anca Dragu, care e deținut a doua cea mai importantă funcție politică din statul român, iar acum este guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova?

Fota a argumentat public că demilitarizarea serviciilor de informații românești, SRI și SIE, ar fi o decizie politică greșită. În fapt, militarizarea acestor servicii reprezintă o anomalie pentru statele europene democratice, iar decizia politică democratică corectă ar fi demilitarizarea lor, o mare restanță a României pe care ar trebui să o recupereze. 

Cum ar putea reprezenta societatea civilă, care prin definiția ei militează pentru respectarea drepturilor fundamentale ale românilor, un fost magistrat, Cristi Danileț, care a făcut următoarea declarație publică:  

„Poate că cineva remarcă totuși succesiunea atacurilor, destructurărilor și decredibilizărilor la adresa următoarelor instituții: DGIPI, SRI, SPP, Poliția, DNA, Jandarmeria, PICCJ, ICCJ, Armata. Nu par întâmplătoare după declararea sus și tare a abuzurilor instituțiilor de forță. Știm cu toții ce ar însemna lipsirea de eficiență sau, mai rău, preluarea controlului politic asupra acestor instituții: servicii, politie, justiție, armată? Și, apropo de Armată: oare s-a aplecat cineva asupra dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Constituție potrivit cărora Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea (…) a democrației constituționale? Ce-ar fi dacă într-o zi am vedea armata pe stradă păzind … democrația, că tot am văzut azi că e in scădere coeficientul?! Nu v-ar surprinde să realizați că ar fi … constituțional!? Eu cred că nu vedem pădurea din cauza copacilor…”.

Danileț a fost un magistrat susținător înfocat al justiției create de Traian Băsescu, fără să înțeleagă că, în spațiul democratic european, un serviciu de informații intern nu poate avea atribuții de law enforcement și nu avea ce să caute în combaterea fenomenului corupției, cu atât mai mult cu cât controlul civil parlamentar este unul deficiar în România. 

O societate civilă autentică militează pentru eficientizarea controlul democratic civil asupra serviciilor secrete, or, think tank-ul condus de Naumescu nu are credibilitate pe acest subiect. 

Elena Lasconi, atacuri sub centură la adresa lui Nicușor Dan 

În urma puciului susținut de câțiva lideri USR, care doresc să o elimine pe Elena Lasconi din rolul de candidat oficial al partidului, Lasconi și-a radicalizat discursul public, lansând diverse atacuri sub centură împotriva recentului său rival, Nicușor Dan. 

Din perspectiva electoratului de dreapta, strategia lui Lasconi este perdantă, întrucât principalii ei rivali politici ar fi trebuit să fie PSD, nu Dan. În fapt, ceea ce reușește să facă Lasconi, la fel ca puciștii USR, este să fragmenteze electoratul reformist, să radicalizeze nucleul dur de partid și să demobilizeze electoratul reformist moderat. 

Așa cum suveranistul Victor Ponta va rupe din voturile electoratului PSD, vulnerabilizându-l pe Crin Antonescu, la fel Elena Lasconi va rupe în mod inevitabil din voturile electoratului care s-ar fi dus spre Nicușor Dan. Pe lângă sentimentul de dezamăgire electorală, ar trebui luate în calcul și efectele deciziei guvernamentale de a organiza alegerile în timpul minivacanței de 1 Mai, când mulți români ar putea pleca din țară și nu vor dori să mai piardă timpul la vot.

În această atmosferă generalizată de confuzie, devine greu de estimat cine vor fi finaliștii turului 2 și cu atât mai mult lupta celor trei împotriva reprezentanților curentului suveranist.

Fotografii: Dumitru Angelescu, Facebook, Hepta

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.