Cartelele prepay ar trebui vândute doar cu buletinul. Dreptul la viaţă al unor copii e mai important decât teama unora că ar putea fi „ascultaţi”

0763.931.765 – e numărul cartelei prepay de pe care joi, 25 iulie, la ora 10:30, mama Alexandrei a primit un apel telefonic de la un bărbat care i s-a adresat cu „mamă soacră”. Apoi, i-a spus că el și fata sunt bine și că urmează să plece în Anglia, să facă bani. Convorbirea s-a purtat în prezența unui poliţist din Dobrosloveni.

Joi, la ora 10:30, Alexandra era încă în viaţă. Dacă acea cartelă prepay ar fi fost cumpărată cu buletinul, iar poliţia verifica numărul de telefon şi persoana apelantă, Alexandra putea fi fost salvată.

Alexandra a sunat la 112 de pe o cartelă prepay

0759.660.526 – e numărul cartelei prepay de pe care joi, 25 iulie, la ora 11:05, Alexandra a sunat la 112, spunând că a fost răpită și violată.

Am acuzat STS-ul că nu şi-a făcut datoria şi nu a reuşit să localizeze acel apel. Am acuzat poliţia că n-a ştiut ce să întrebe, că n-a înţeles răspunsurile fetei şi că s-a mişcat nepermis de încet.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Dar nu ne-am întrebat cum ar fi fost dacă acea cartelă de pe care a sunat Alexandra ar fi fost cumpărată cu buletinul şi ar fi avut un nume asociat?

Poliţia ar fi ajuns mai uşor la Dincă şi poate că existau şanse ca fata să fie salvată.

Bunicul Luizei a fost sunat de pe cartelă prepay

De pe a treia cartelă prepay găsită în casa lui, Gheorghe Dincă l-a sunat pe bunicul Luizei, în zilele de 15 şi 19 aprilie. I-a spus că nepoata lui e în Elveţia şi că nu mai vrea să vină acasă.

În baza acestor apeluri a fost deschis dosarul de la DIICOT Craiova, iar procurorii au încercat să afle de unde a fost cumpărată acea cartelă. Au ajuns la comerciantul care i-a vândut cartela lui Dincă, iar aici investigaţiile s-au blocat.

Dacă am fi avut o lege care obliga comercializarea cartelelor prepay doar cu buletinul, procurorii ar fi aflat şi numele cumpărătorului. Ar fi ajuns la Dincă, şi Luiza poate că ar fi fost salvată. Iar pentru Alexandra azi ar fi fost doar o zi de vacanţă, o sâmbătă ca oricare alta…

După ce Andreea Simon a dispărut, s-a folosit o cartelă prepay

Cazurile în care infractorii se folosesc de cartele telefonice vândute la liber sunt nenumărate. În metoda „Accidentul”, bătrânii sunt păcăliţi şi jegmăniţi cu ajutorul cartelelor prepay.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Deţinuţii din închisori vorbesc cu „tovarăşii” lor de afară folosind cartele prepay. Traficanţii de persoane îşi fac afacerile de pe acelaşi tip de cartele.

Iar criminalii, ştiind că nu pot fi depistaţi, se folosesc de acelaşi instrument pentru a-şi racola victimele sau pentru a păcăli familiile victimelor, ducând ancheta pe piste false.

Andreea Simon avea 9 ani şi a dispărut din Miercurea Ciuc în seara zilei de 15 decembrie 2005. Venea de la magazin spre casă, pe un drum ce poate fi parcurs în 4-5 minute.

La opt zile după dispariţia fetiţei, la 112 a sunat un bărbat care a ameninţat: „Nu căutați fata, că va muri! Nu căutați, Simona va muri!”.

În baza acestui apel, polițiștii au deschis atunci un dosar pentru lipsire de libertate. Dar autorul apelului nu a putut fi identificat niciodată, pentru că el a folosit o cartelă pre-pay.

Andreea Simon este în continuare dispărută.

Suspectul din cazul Adina Motaş, scăpat de un SMS trimis de pe o cartelă prepay

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Motaș Adriana Elena (Adina, cum îi spuneau apropiații) avea 16 ani şi a dispărut din Bârlad în după-amiaza zilei de 5 martie 2013.

Ultimele imagini cu fata în viaţă au fost surprinse de o cameră de supraveghere video de pe stradă. Adina urca în maşina unui cunoscut medic din Bârlad, cu care avusese o relaţie. A fost deschis un dosar de omor, iar el a devenit principalul suspect.

La 18 martie 2013, prietenul fetei a primit un SMS de pe o cartelă prepay. Mesajul era scris ca şi când ar fi fost trimis de fată: „Sunt bn la Buc lucrez la un club. Ast e tel la colega mea. Vb. cu mama si zi ca ma intorc cand se termina tot. Adina”.

Anchetatorii au stabilit că SMS-ul a fost trimis de pe o cartelă prepay cumpărată din Bârlad și activată în decembrie 2012. O singură dată fusese folosită cartela, doar pentru trimiterea acelui SMS. Mesajul fusese trimis din Bârlad, iar telefonul în care a fost introdusă acea cartelă n-a mai fost folosit şi pentru altele.

Nu a putut fi identificată persoana care a achiziționat cartela pre-pay. Dar în baza acestui SMS, suspectul a fost scos din cercul bănuiţilor, în februarie 2014.

Adina este în continuare dispărută.

SMS-uri de pe cartelă prepay, în cazul unei fete dispărute din Craiova

Nicoleta Grigoraşcu avea 18 ani abia împliniţi când a dispărut din Craiova, la 24 aprilie 2004. Le-a spus părinţilor că merge la o colegă de școală.

La patru zile de la dispariția Nicoletei, prietena ei cea mai bună a primit de pe un număr necunoscut următorul SMS: „Sorina, du-te la mami și spune-i să fie liniștită că sunt bine deocamdată. Nu pot vorbi la telefon, doar mesaje câteodată. Mi-e greu fără voi și abia aștept să vin acasă. Ai grijă de tine, fato”. Mesajul părea trimis de Nicoleta, dar la numărul respectiv nu răspundea nimeni. Era o cartelă pre-pay, au stabilit anchetatorii.

Au urmat şi alte mesaje, trimise tot de pe cartele de acelaşi tip. Părinții nu cred că Nicoleta le-a scris. „N-au putut fi identificate telefoanele, cui îi aparțin, erau niște cartele preplătite și s-a blocat pista”, spunea polițistul de caz.

După 15 ani, Nicoleta e în continuare dispărută.

A ucis trei victime, racolate cu cartele prepay

Remus Ştefan Chiper (44 ani) e un criminal în serie de tip organizat care a ucis trei oameni folosindu-se şi de cartele prepay.

Chiper a absolvit Facultatea de Inginerie Mecanică din Constanţa, însă nu a profesat niciodată ca inginer; trăia din mici afaceri, aflate la limita legii. Era căsătorit şi avea un copil.

Omora victimele pentru a intra în posesia maşinilor acestora, pe care ulterior le vindea. Îşi căuta victimele prin anunţurile de mică publicitate sau prin târgurile de maşini, iar singurul criteriu de selecţie al lui era valoarea maşinii.

Chiper nu-şi aborda victimele în public, de faţă cu potenţiali martori. Le nota numerele de telefon din anunţurile de vânzare afişate pe maşini şi îi suna apoi, de pe cartele prepay. La percheziţia din casa lui au fost găsite opt asfel de cartele, pe care el notase cu markerul numele „Florin” (ca să nu uite, probabil, cine a spus el că este) sau diverse mărci de autorisme de lux (ca să nu uite cu cine a vorbit).

Pentru a finaliza tranzacţia, Chiper invita victimele în apartamentul lui, unde le omora, ori cu o lovitură de ciocan în cap, ori punându-le otravă în paharul de suc. Cadavrele erau apoi învelite în folie şi aruncate în canalul Dunăre – Marea Neagră.

Ipotetica restrângere a unor drepturi vs. tragediile reale

„Nu trebuie să dăm statului mai multe instrumente de control.” Acesta este argumentul celor care se tem că vânzarea cartelelor prepay doar în baza buletinului ar putea mări aria de acţiune a celor care fac interceptări telefonice şi-ar putea restrânge astfel drepturile oamenilor.

Dar oamenii vorbesc la telefon nu doar de pe cartele prepay, ci şi de pe abonamentele care sunt încheiate doar în baza datelor din buletin.

De ce ar avea mai multe drepturi proprietarii de cartele prepay decât cei care posedă abonamente de telefonie mobilă, când chiar în Constituţia României ni se spune că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”?

Teama unora, justificată sau nu, de a nu fi „ascultaţi”, n-ar trebui să fie mai importantă decât dreptul la viaţă al unor copii.

Infractorii se folosesc de cartele prepay în comiterea fărădelegilor. Şi îi ajutăm să deţină şi să folosească nestingheriţi acest intrument, invocând ipotetice restrângeri ale unor drepturi.

Apelul Alexandrei la 112 de pe o cartela prepay a răpitorului ei nu este însă ipotetic. Apeluluri primite de bunicul Luizei şi de poliţiştii care o căutau pe Andreea nu sunt ipotetice. Nici SMS-uri trimise în cazul Adinei şi al Nicoletei. Nici victimele lui Chiper, găsite în canalul Dunăre – Marea Neagră.

Sunt lucrurile reale care s-au întâmplat.

Şi care se vor repeta, dacă nu înţelegem că dreptul la viaţă al unor semeni este mai presus decât orice spaimă a noastră.

Urmărește-ne pe Google News