Ce ar însemna pentru Reper și USR să coopteze independenți: de la Emilia Șercan la preoții care își servesc cu demnitate comunitatea

Dacă s-ar organiza alegeri mâine, este foarte puțin probabil (estimez șanse sub 5%) ca un partid nou cum este Reper-ul să poată să strângă semnăturile necesare (peste 180.000) pentru a putea participa la alegeri. Eșecul catastrofal al Demos-ului, un partid cu o recunoaștere bunicică și cu susținători relativ cunoscuți de a strânge cinstit semnăturile necesare pentru ultimele patru competiții politice, ar trebui studiat cu atenție. În București, Demos a reușit să strângă 1040 de semnături din cele 9100 necesare pentru candidatura la Consiliul General al Primăriei București.

Strângerea în mod cinstit a semnăturilor și nu cu „firme” poate deveni o problemă foarte serioasă și pentru USR, în condițiile în care numărul membrilor care au votat la ultimele alegeri a fost sub 17.000. 

O parte importantă dintre cei 17.000 sunt foști membri PLUS care vor fi greu de convins să iasă în stradă să strângă semnături pentru o listă care, cel mai probabil, va fi dominată de echipa Drulă, Barna, Ghinea. Dar cum fac „granzii” politicii?

Schemele partidelor mari

Partidele vechi au tot felul de tertipuri de a strânge semnături, folosindu-se de instituțiile mari angajatoare ale statului și politicienii care le conduc. Oamenii vulnerabili care depind de „bunăvoința” primăriei sau a instituțiilor statului sunt adesea pe aceste liste. Direcțiile Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC-uri) joacă și ele un rol important.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Controlul listelor de semnături este făcut de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), o instituție cu probleme uriașe de corupție și nepotism. Verificarea semnăturilor este, de fapt, o formalitate. Obiectiv, dincolo de problemele sale interne, AEP nu poate verifica în cele câteva zeci de minute sutele de mii de semnături primite. În plus, AEP este dominat de PSD și PNL, partide care au tot interesul ca verificarea semnăturilor să nu fie făcută serios. 

Strângerea dificilă a semnăturilor este doar preludiul unei dificile atingeri a pragului de 5%

În perioada strângerii de semnături în București nu am văzut nici măcar o singură dată o acțiune de strângere de semnături a PSD, PNL, ALDE și PMP care să fi fost credibilă, în sensul să transmită forța „că așa se strâng zeci de mii de semnături”.

Nici USR-ul și nici Reper-ul nu au cum să facă „minunile” de înmulțire a semnăturilor ca partidele vechi, deoarece riscă un scandal care le-ar diminua și mai mult șansele și așa din ce în ce mai mici de a avea o prezență semnificativă în Parlament. 

Dacă adăugăm la asta și scăderea dramatică a entuziasmului pentru a susține în stradă partidele politice noi, este clar că cele două partide vor avea probleme mari și foarte mari în a participa la alegeri, mai ales dacă vor exista alegeri anticipate. De la strângerea semnăturilor, până la intrarea în Parlament, totul e un risc pentru cei noi.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Cum Reper-ul este în cea mai delicată situație, partidul fiind în continuare condus de la Bruxelles, m-am gândit mai jos la câteva soluții posibile.

Cum ar arăta o alianță între Orban și Cioloș?

Prima ar fi o alianță cu partidul domnului Orban – un partid plin de politicieni vechi și cu multă „îndemânare” în a produce semnături.  Asta ar transforma însă întregul discurs despre o clasă politică nouă, cât și despre meritocrație într-o glumă sinistră și ușor sancționabilă atât de USR, cât și de PNL și PSD. 

În plus, este probabil ca listele să fie dominate de oamenii domnului Orban, mulți dintre ei cu un trecut dubios și plin de scandaluri de corupție, nepotism și traseism politic, lucru care ar face aproape imposibilă implementarea agendei Reper-ului.

„Varianta Bolojan”, puțin probabilă

A doua soluție și probabil cea mai eficientă este atragerea unor vectori de imagine importanți în partid capabili să ducă partidul la peste 5%. 

E nevoie de oameni cu carismă și capabili să inspire speranță și încredere. În acest moment, domnul Bolojan pare a fi singurul capabil să facă acest lucru. Intrarea domnului Bolojan în Reper este însă foarte puțin probabilă, considerând poziția actuală a acestuia. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Laura Codruța Kovesi nu are niciun motiv să intre într-o competiție politică, dar dacă Reper-ul reușește să o convingă să devină membră de partid, asta ar putea aduce îndeajuns de mult entuziasm pentru a strânge semnăturile necesare și cel mai probabil pentru a trece pragul electoral. Este foarte puțin probabil ca alți oameni cu notorietate să își dorească înrolarea într-un partid cu șanse deocamdată destul de reduse de a face pragul electoral.

Ambele soluții de mai sus sunt soluții clasice ușor de contracarat de către partidele mari și serviciile noastre deloc implicate în viața politică.

Pot candidații independenți să readucă publicul la urne?

Există însă și o altă soluție care până în acest moment nu a apărut deloc în discuția publică.

Susținerea unor candidaturi semiindependente, în special de Reper, dar posibil și de către USR, ar putea să readucă cele două partide în atenția și grațiile publicului. Reper-ul ar putea propune o listă deschisă de 10-15 candidați „independenți” care să fie susținuți de partid. 

Mai clar, candidații independenți vor fi oameni care au comunități puternice în spate și care au dovedit că sunt foarte buni la ceea ce fac. Oameni care vor avea un scop foarte clar în Parlament și care vor avea nevoie de susținerea unui partid pentru a-și putea implementa la nivel național lucrurile foarte bune pe care au reușit să le facă înainte de a candida. 

De la Emilia Șercan la preoții admirabili

Candidaturile doamnelor care au reușit să construiască spitale, Oana Gheorgiu și Carmen Uscatu, a Emiliei Șercan, care a reușit practic de una singură să expună impostura cumplită a mediului academic, a fraților Ușeriu, cei care au reușit să pună la punct Via Transilvanica, a Melaniei Medeleanu, care a reușit să facă posibile o mulțime de inițiative care mai de care mai bune de la Magic Camp la Vorbește de Bine, a lui Tudor Chirilă sau a unora dintre preoții care fac remarcabile acte de caritate  și altora ca ei ar putea să forțeze partidul/partidele în avea agende pragmatice și foarte ușor de susținut și monitorizat. 

Domenii cum ar fi sănătate, educație, cultură, turism, sport, incluziune socială ar beneficia foarte mult de experiența acestor oameni și de prezența lor în Parlament. 

Cei de mai sus nu au cum să se integreze într-o disciplină tipică de partid, dar ar putea cu ajutorul unui partid să aibă un impact mult mai mare. Ei ar putea, de asemenea, să genereze îndeajuns de mult entuziasm încât nici strângerea de semnături și nici pragul electoral să nu fie o problemă. 

Ar putea să fie și o soluție credibilă pentru reforma clasei politice.

Scriu cele de mai sus ca un fost candidat independent care am reușit cu chiu, cu vai să strâng un pic peste 12.000 de semnături și asta cu ajutorul a zeci de voluntari și cu superchin și folosind o platformă electronică care a adus majoritatea semnăturilor. Am obținut un total de 16.343 de voturi, ceea ce m-a pus pe locul 14 la alegerile parlamentare, depășind un total de 27 de partide care au avut voturi din toată țara, deși eu am avut voturi doar din București (18 din acestea fiind reprezentate acum în Parlament pe locurile minorităților). 

Am fost în total cinci candidați independenți la București și toți cei patru au strâns cumva mai multe semnături decât mine, deși nu au folosit platforme electronice. Au obținut cu minimum 15.200 de voturi mai puțin decât am reușit eu. Iar Gabriel Oprea a reușit să strângă 825 de voturi. 

Pledoaria mea pentru „independenți” nu e deloc prodomo. Nu am niciun fel de gânduri de a mai candida și nici nu cred că mă pot răzgândi.

E doar o încercare de a căuta soluții acolo unde începe deșertul de încredere a oamenilor. 

Urmărește-ne pe Google News