Anunțarea mobilizării parțiale în Rusia de către președintele Vladimir Putin, care a declarat că „Occidentul vrea să ne distrugă țară”, înseamnă că majoritatea bărbaților ruși pot fi înrolați de acum înainte în armată.
Așa cum „operațiunea militară specială” a fost termenul desemnat să mascheze cuvântul „război”, cel de „mobilizarea parțială” semnifică, la nivelul efectelor, aproape o „mobilizarea generală”.
Rezerviști sunt absolvenții universităților, foștii recruți, chiar și persoane fără experiență militară
Putin a spus că toți rezerviștii pot fi chemați să lupte. Potrivit Legii Federale a serviciului militar din 1998, care fost modificată chiar în perioada desfășurării „operațiunii militare speciale” în Ucraina, rezerviști sunt persoanele care au făcut armata la împlinirea vârstei de 18 ani sau au semnat un contract de prestare a serviciului militar.
Rezerviști mai sunt și absolvenții catedrelor militare din cadrul universităților, dar și oameni fără nicio experiență militară, care pot ajuta la un moment dat sistemul de apărare.
Legea rusă acordă o mare atenție rezerviștilor care au absolvit catedrele militare. Acestea există în multe facultăți ale Rusiei, inclusiv în cele de inginerie sau medicină. Este vorba de ofițeri în rezervă de care în situația unui război Forțele Armate ale Rusiei au nevoie în mod prioritar.
Serviciul militar este obligatoriu în Rusia
În Rusia serviciul militar este obligatoriu, ca și în Ucraina, spre deosebire de multe state post-sovietice, care au renunțat între timp.
Potrivit legislației ruse, toți bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani, care au trecut comisia medicală, au obligația constituțională să facă armată. Apoi, foștii recruți devin automat rezerviști cu specialitate militară.
Cu alte cuvinte, majoritatea bărbaților din Rusia care au făcut armată sau au învățat la o catedră militară, sunt considerați rezerviști.
Legea prevede 3 categorii de rezerviști: de la soldați (35-50 de ani) până la generali (35-70 de ani).
Înainte de decretul președintelui s-au definit „mobilizarea” și „dezertarea”
Practic, sistemul de recrutare în armată este identic cu cel sovietic. Doar cei care au probleme grave de sănătate nu intră în definiția decretului semnat de președintele rus.
Jurnaliștii ruși care au plecat în străinătate și editează site-ul Medusa au remarcat de zilele trecute că legile pregătitoare fuseseră date de către Duma, Parlamentul Federației. Prevederile referitoare la „mobilizare”, „stare de război” sau „dezertare” erau aproape identice, la litera formulărilor, consemnează publicație Medusa, cu cele ale lui Stalin.
Astfel, parlamentul rus a introdus o pedeapsă cu închisoarea de până la 15 ani pentru orice formă de opunere legată de serviciul militar sau de încălcare a unui ordin militar oficial în timpul perioadei de mobilizare.
Oricum, potrivit Ordinului Președintelui Federației Ruse din 2017, două milioane de persoane sunt în armata rusă pe timp de pace. Acest număr va fi crescut în urma mobilizării parțiale, iar guvernatorii regiunilor ruse deja au primit ordinul să realizeze înrolarea.
Rezerva Rusiei este de 25-28 de milioane de persoane
Potrivit recensământului populației din 2021, în Rusia locuiesc 68,7 milioane de bărbați. Dacă 30% dintre aceștia sunt minori și bătrâni, iar 20% dintre ei nu au făcut armată, rămân 25 de milioane de bărbați care pot fi înrolați în armată în cadrul mobilizării parțiale. De asemenea, există și o rezervă a femeilor care au experiență militară.
De fapt și ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat pentru presa rusă că poate conta pe 25 de milioane de bărbați, dar acum „vor fi mobilizați doar 300.000”.
***
Mai puteți ciți de Marin Gherman:
- Adevărul despre Ucraina este mult mai complicat și uneori neplăcut de auzit
- Nu, nu confundăm Rusia cu Putin, dar rușii au o responsabilitate pentru ce se întâmplă
- Teoria raiului postatomic. Amenințarea nucleară a Rusiei – o tradiție politică cu iz imperialist, mult mai periculoasă decât pare
- Ucraina și Rusia se acuză reciproc că sunt „stat terorist”. Care e riscul?
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!