Ce nu înțeleg politicienii când spun că România trebuie să se dezvolte energetic, chiar dacă „omorâm peștișorul din Jiu”

E greu pentru toată lumea să înțeleagă toate motivele pentru care au crescut prețurile la energie, dar faptul că o comisie specializată i-a găsit pe ecologiști vinovați m-a făcut să mă uit la „dezbaterile” de două ore, 43 de minute și 43 de secunde. 

Pentru oricine urmărește subiectul tranziției energetice, ăsta e primul red flag. Pentru o tranziție către o societate sustenabilă și justă, avem nevoie de eficiență energetică, adică de reducere a pierderilor de energie, de optimizare a consumului de energie și de reevaluare a nevoilor de energie. 

Cea mai bună energie e cea pe care nu o folosim, se spune despre eficiența energetică. 

Pe lângă faptul că ignoră eficiența energetică, parlamentarii și-au demonstrat mai mult decât clar poziția față de protecția mediului:

• „nu mă interesează peștișorul din râul Jiu”
• „până la schimbarea climatică, noi avem deficit de energie”
• „păsărelele pe care le deranjăm la Răstolnița se vor duce câțiva kilometri mai încolo”
• „nu pot să blochez o autostradă că distrug un gândac”
• „amfibiile se descurcă și în acumulare”
• „România trebuie să se dezvolte chiar și deranjând gândacul”
• „putem deranja dropia de nu știu unde, dar cum rezolvăm această problemă a energiei electrice”

Recomandări

Imobiliare.ro: Chiria medie a ajuns la 550 de euro pentru un apartament de două camere. Studenții scumpesc piața cu 20%

Subiectul întâlnirii dintre ecologiști, parlamentari și Hidroelectrica a fost, de fapt, blocarea a două investiții în proiecte hidroenergetice la Răstolnița (jud. Mureș) și Bumbești-Jiu (jud. Hunedoara) de către organizații de protecție a mediului din motive de protecția a mediului. 

„Am greșit când am stabilit ariile naturale protejate”

Instanța a dat câștig de cauză ecologiștilor, care au considerat că proiectul de pe râul Jiu ar distruge peste 1.500 de specii. Proiectul este realizat în proporție de peste 90% și a costat vreo 150 de milioane de euro. Acestea sunt argumentele pentru care comisia și Hidroelectrica consideră că proiectul ar trebui să meargă mai departe: „Haideți, domnule, răul a fost deja făcut, hidrocentrala e ca și gata, ce mai contează?”.

Ba contează, spun ecologiștii, întrucât răul s-ar produce mai ales atunci când hidrocentrala ar intra în funcțiune. Considerată energie verde până de curând, hidroenergia este, de fapt, vinovată de reducerea considerabilă a debitelor râurilor, de dispariția peștilor și de distrugerea, în general, a ecosistemelor. 

Proiectul de la Bumbești-Jiu este, în special, dăunător mediului, întrucât se află în mijlocul unei arii naturale protejate, făcând parte din situl Natura 2000. Dar, în viziunea comisiei, ariile naturale protejate sunt niște greșeli care pot fi schimbate în funcție de deciziile investiționale ale României. 

Recomandări

Subiecte Istorie BAC 2024, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

„Am greșit ca țară când s-au făcut evaluările și s-au stabilit ariile naturale protejate și suntem într-o situație în care am blocat singuri propria dezvoltare”, spune Adi Croitoru, președinta Administrației Naționale a Ariilor Naturale Protejate. Da, ați citit bine. 

Comisia parlamentară nu face decât să ilustreze o mentalitate comună în România, și anume că protecția mediului este o barieră în calea dezvoltării. 

În realitate, economia și ecologia trebuie gândite împreună, pentru a avea o șansă la o viață sustenabilă pe planetă. În domeniul energiei mai ales, corelarea bunăstării populației cu creșterea consumului de energie a fost de mult demitizată. Nu doar că indexul dezvoltării umane și produsul intern brut sunt niște măsurători depășite, dar bunul-simț ne spune că focusul trebuie să fie pe cum facem ca energia pe care o consumăm să fie mai curată și să o consumăm mai inteligent, nu pe cum să producem mai mult. 

„Să nu spuneți eolian și solar!”

Comisia pentru stabilirea cauzei creșterii prețurilor la energie a stabilit din capul locului că s-a consultat cu nuclearul, hidro și cărbunele pentru a găsi răspunsuri. Și parte din proiectul lor este să convingă organizațiile de protecție a mediului că fac o greșeală opunându-se proiectelor hidroenergetice în arii naturale protejate. „Ce să producem? Și să nu spuneți eolian și solar!”. Păi, de ce să nu spunem eolian și solar? 

Recomandări

Subiecte Matematică BAC 2024, sesiunea de toamnă. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

E firesc să vorbim despre problemele cu care vin aceste noi tehnologii (acapararea de terenuri pentru ferme solare pe pământ, extracția de materiale pentru panouri, dar și dificultățile de reciclare a turbinelor eoliene), dar cele două surse de energie și-au dovedit de mult potențialul de a furniza energie electrică. Eolianul și solarul sunt alternative viabile în tranziția energetică, mai ales din punctul de vedere al oportunităților pe care le aduc în ceea ce privește modurile de producție și consum. Și asta ne aduce la câteva puncte pe care comisia nu le are în vedere:

• Criza prețurilor e o problemă globală, un domino care a început în Asia în primăvară și continuă în prezent, în toată lumea, dintr-o multitudine de motive.
• Prioritatea zero declarată de comisie de „creștere a capacităților de producție a energiei” contravine logicii tranziției energetice asumate de toate țările, inclusiv de România.
• Energia regenerabilă poate veni cu alte moduri de producție și consum ale energiei care poate îmbunătăți guvernanța în domeniul energiei și, prin urmare, independența energetică. 
• Participarea oamenilor la producția de energie este blocată de corporații și stat. (deputata Cristina Prună, membră a comisiei, care s-a poziționat împotriva legii pentru prosumeri în 2018, a criticat felul în care AFM a gestionat programul pentru panouri fotovoltaice pentru cetățeni).
• Independența energetică nu este doar o chestiune de creștere a capacității de producție, ci de îmbunătățire a felului în care producem și consumăm energia.
• Tranziția energetică trebuie să fie justă față de oamenii afectați de eliminarea combustibililor fosili. 

Ce soluții există

În lipsa oricăror idei despre o producție mai participativă și mai justă și un consum mai eficient și mai responsabil, comisia și-a încheiat „lucrările” întrebând ONG-urile dacă o să continue să se opună construcției de infrastructură în ariile naturale protejate sau s-au convins că România trebuia să se dezvolte chiar și distrugând peștișorii. 

Poziția ecologiștilor de la Bankwatch, Eco Civica și Agent Green a fost de clarificare a riscurilor investițiilor în infrastructură energetică în arii protejate și de a aduce în discuție câteva posibile soluții pentru reziliență energetică, cum ar fi folosirea terenurilor abandonate și a acoperișurilor pentru instalarea de panouri solare sau preluarea bunelor practici în materie de investiții în energie regenerabilă din alte țări. 

*într-o versiune anterioară a acestui text Daniel Zamfir apărea ca fiind liberal. În prezent, Daniel Zamfir este parlamentar PSD.

Urmărește-ne pe Google News