Comentează„Ce rost are ce faceți voi? Oricum e greu să schimbați ceva”, mi-a zis recent cineva. Și a avut dreptate. Ca jurnalist, foarte rar vezi un rezultat direct al muncii tale, o schimbare. Îți faci treaba cu speranța că munca ta va avea un impact. Atenție, cu speranța, nu cu certitudinea.
Rolul nostru ca jurnaliști e altul, nu de a schimba lucrurile. Dar există și momente în care poți să vezi un efect imediat. Și contează, chiar dacă e vorba de ceva mic.
Anul trecut pe vremea asta, odată cu instalarea unui nou ministru al muncii, Raluca Turcan, care între timp a devenit fost, a sunat, din nou, goarna pe subiectul „asistaților social”. S-au anunțat controale prin țară, să fie prinși „leneșii” care primesc ajutoare sociale pe nedrept. Vânătoarea de „asistați social” revine periodic în discursul politic, indiferent de partid. E o temă facilă, cu rezultate pe măsură, pentru că dirijează furia oamenilor spre acest dușman comun: „asistații social”.
În acest context nou, generat de instalarea ministrului, Vasilica, o femeie din Olt, în vârstă de 58 de de ani, absolventă de școală generală și beneficiara unui ajutor social lunar în valoare de 142 de lei, și-a pierdut ajutorul. Primarul i l-a tăiat pentru că Vasilica se mutase pe perioada iernii la fiica ei, în altă comună. „Ați văzut și dumneavoastră, controale de la minister, se anunță tot felul de minuni, să nu avem probleme”, justifica Cezar Filip, primarul comunei de unde primea Vasilica ajutorul.
La fața locului am dat de o femeie disperată că își pierde singura sursă de venit. În fața ei stătea sistemul întrupat în niște angajați impenetrabili. Oficialii dădeau vina unii pe alții și nu reușeau să se pună de acord asupra legii și a găsirii unei soluții.
Am însoțit-o pe Vasilica la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecția Socială, instituția din județ responsabilă pentru plata ajutoarelor sociale. A fost pentru prima oară când un reprezentant al statului s-a uitat la Vasilica și a întrebat-o „Ce ați pățit?”.
„Știți cum suntem, niște roboți de ăștia care câteodată lucrează numai hârtii. Dar lumea mai trebuie să gândească și dincolo de hârtii”, a spus angajata de la AJPIS. A sunat la primăria din comună și a cerut revocarea tăierii ajutorului social. Măsura fusese abuzivă.
Vasilica și-a primit ajutorul social înapoi, iar articolul acesta, împreună cu alte materiale de presă care arătau fisurile din discursul împotriva „asistaților social”, unele scrise de către jurnalista Diana Oncioiu de la publicația independentă Dela0, au contribuit la schimbarea discursului Ralucăi Turcan pe această temă.
Foarte important e să se creeze mecanismele sociale, și de aceea vom continua să relatăm despre aceste cazuri în noul an. Dar, în acea zi, pentru Vasilica esențiali au fost cei 142 de lei.