Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank, s-a angajat economist la BNR la 25 de ani, la nici un an după terminarea studiilor. Desigur, la BNR angajările se fac pe merit și nu pe relațiile de rubedenie dintre securiștii bătrâni.
Cariera lui însă este legată de Volksbank, locul unde a avut pentru prima oară poziții de management. O bancă acuzată de practici predatorii din cauza comisionului de risc.
Bancă „deșteaptă”, care l-a împrumutat cu peste 2,3 milioane de euro pe Dan Diaconescu, Volksbank a dat faliment (mascat printr-o fuziune cu Banca Transilvania) la sfârșitul lui 2015, cu domnul Neacșu mare șef acolo.
A trecut pe la alte două bănci, ambele cu o istorie solidă cu scandaluri de corupție și legături dubioase cu statul. Acum, domnul Neacșu este șeful CEC. El primește de la CEC suma de 1.716.979 de lei pe an. Sau 30.000 de euro pe lună.
Numărul doi din CEC, rodat la Banca Română de Comerț Exterior
Mihaela Popa, numărul doi din conducerea CEC, s-a angajat imediat după ce a terminat facultatea la Banca Română de Comerț Exterior, o instituție în totalitate controlată de securitate.
Prima declarație de avere disponibilă, din 2008, arată că doamna Popa câștiga de 50 de ori mai mult decât soțul domniei sale – 86 de salarii minime pe lună.
După numai doi ani, salariul soțului crescuse de peste 7 ori și primea și o pensie de 49.440 lei. În medie, în ultimii zece ani, familia Popa a primit de la stat cu mult peste 1.000.000 lei pe an.
În 2012, familia Popa primea 876.054 lei net de la stat sau peste 16.500 euro pe lună, net.
Ultima declarație de avere arată că familia Popa a primit de la stat, în 2019, 1.333.081 RON sau aproape 280.000 de EUR. CV-ul domniei sale nu este public, deși este numărul doi din CEC.
Mirela Călugăreanu, președintă a Consiliului de Administrație al CEC, este șefa ANAF-ului. A început ASE-ul în timpul comuniștilor. Imediat ce a terminat facultatea s-a angajat ca inspector la Administrația Financiară a Sectorului 1, căci așa era, plin de locuri de muncă la stat, prin 1991. Pleacă în privat în 1997, dar revine puternic imediat ce se schimbă regimul.
Din 2001, este șefă pe la diferite administrații financiare, lucru care îi permite, desigur, să studieze la greu. În 2014, în timp ce este director executiv la colectare, la Direcția Generală a Municipiului București, începe și un doctorat la Sibiu, pe care îl termină în 4 ani, ani în care este numită și șefă la ANAF de Viorica Dăncilă, după ce fusese promovată de Tudose, om care, nici el, nu are nicio legătură cu SRI-ul, doar un doctorat plagiat la Academia SRI. Presa scrie despre legături, directe sau indirecte, cu SRI-ul. Soțul lucrează tot la stat.
Conform ultimei declarații de avere, familia Călugăreanu primește de la stat 437.806 lei pe an sau 36.500 lei pe lună.
Oamenii din linia a doua
Valentin Tiberiu Mavrodin – membru al Consiliului de Administrație CEC, fost președinte al CA. Face și masterat și doctorat, în timp ce are funcții foarte înalte în stat și este reprezentant în multiple consilii de administrație. Absolvent al Colegiului Național de Apărare.
În 2008, primea de la stat 213.448 lei pe an, adică 36 de salarii minime pe economie. În 2015, în timp ce era Director General la Ministerul de Finanțe și primea bani din alte trei surse de la stat (CA-uri), 347.061 lei (adică vreo 6.500 euro pe lună), domnul Mavrodin primea și 8.496 lei pentru studii doctorale.
În 2017 făcea 443.118 lei, iar în 2018 a făcut 429.636 lei. În ultima declarație de avere, în anul guvernării liberale, domnul Mavrodin a câștigat 530.463 lei. Adică 9.400 euro pe lună. Soția este și ea bugetară.
Șițoiu Mirela, membru în CA al CEC, e șefă la Ministerul Finanțelor. Făcea, în 2013, suma de 373.170 lei pe an, strict de la stat. Din 2009 a fost, în fiecare an, în minimum 3 CA-uri și, în fiecare dintre ultimii 7 ani, a făcut peste 320.000 lei pe an.
În ultima declarație de avere, din 2020, a câștigat 360.217 lei pe an sau 6.300 de euro pe lună. Este imposibil să găsești un CV al domniei sale. Fiul doamnei Șițoiu poartă numele Soviani, o familie celebră prin lumea finanțelor.
Badea Sebastian Ciprian, membru CA al CEC, este și el șef la Ministerul Finanțelor, om care în vremurile de tăieri de salarii ale Guvernului Boc, în 2011, făcea 583.086 lei pe an sau 73 de salarii minime pe lună.
Domnul Badea, din 2008, a făcut în medie cel puțin 6.700 de euro pe lună, strict de la stat. Nici CV-ul lui nu este public. A fost numit secretar adjunct la Ministerul de Finanțe de domnul Ungureanu, cel care avea să devină șef al SIE.
Diploma de la SRI, cheia succesului
Domnul Mihai Gogancea-Vătășoiu, membru CA la CEC, se apucă de facultate la aproape 24 de ani, în 1993. O facultate de Drept privată, la București, deloc faimoasă prin calitatea educației sau a studenților.
Una din facultățile unde au predat, pe mulți bani, tot felul de politicieni, care de care mai dubioși și cu legături cu securitatea. În timp ce face Facultatea de Drept la București este și angajat la stat, la vreo 9 ore dus-întors de București, la Tulcea, ca agent fiscal (deși pregătire ioc în domeniu).
În 2004, omul făcea două mastere, unul la o bombă de facultate privată în Galați (a primit cel mai slab calificativ din partea Ministerului Educației la evaluarea din 2010) și unul la ASE, la București, în timp ce tocmai fusese promovat în poziția de Director Adjunct la Finanțe, la Tulcea.
Duhul academic îl chinuie, așa că, în 2006, mai face și Colegiul Superior de Securitate Națională, Colegiul Național de Apărare, plus un masterat la Academia SRI.
Imediat ce termină masteratul, este numit vicepreședinte la ANAF, într-o dovadă evidentă că serviciile noastre secrete nu controlează statul. Din 2011, este și doctor în științe militare și informații, cu o lucrare care este, desigur, un monument de cinste, onoare și plagiat.
În 2011, venitul de la stat al domnului Gogancea sare, de la 41.004 lei pe an, la 435.176. Mai clar, investiția în studiile de securitate a dus la o mărire de 10 ori a venitului. Peste 102.000 euro pe an sau 55 de salarii minime pe lună. Norocul lui, căci este sărac lipit – nimic peste 5.000 de euro, doar un teren.
În 2013, domnul Gogancea se căsătorește. Primește suma de 155.000 lei la nuntă. Doamna Gogancea are un salariu anual de 30.525 lei. Conform declarației de avere depusă de doamna Gogancea (lucra ca auditor extern la Curtea de Conturi) în 2013, familia are un apartament la București, o treime dintr-un apartament la Constanța și 3.333 de metri pătrați la Tulcea. Nu au în conturi mai mult de 5.000 de euro.
Cariera doamnei explodează, ajunge șefă de serviciu la Ministerul Fondurilor Europene și apoi director general la ANAP. În 4 ani, salariul domniei sale a crescut de patru ori. Conform ultimei declarații de avere, familia Gogancea a făcut, în 2019, 455.818 lei, adică 8.100 de euro pe lună.
Au o casă mare la Tulcea și un apartament de 200 de metri pătrați la București. CV-ul doamnei nu este de găsit. Totuși, căutând în declarațiile de avere, am găsit că este fata unei foste secretare de stat de la Ministerul Dezvoltării din timpul guvernărilor Dragnea. În 2018, mama soacră a domnului Gogancea câștiga de la stat 401.370 lei.
Firma familiei, în perioada în care mama, fiica și ginerele erau în poziții foarte puternice la stat, a reușit performanța de a-și crește de peste 10 ori cifra de afaceri, cu peste 200 de contracte publice.
Alexandra Gogancea este, cel mai probabil, fiica domnului Gogancea. Desigur, a fost și ea angajată consilieră la minister în 2017. Într-un singur an, salariul i-a crescut de aproape cinci ori și a ajuns consilier la inspecția muncii.