În decembrie 1989, dictatorul României a trimis „gărzile patriotice” ca să le spargă capetele „huliganilor din Timișoara”, cei despre care președintele României a spus la televizor că au organizat evenimente de „natură fascistă”. 

Ajunse în gara din Timișoara, gărzile patriotice au lăsat-o baltă, căci au găsit un oraș revoltat până la ultimul om și decis mai degrabă să moară decât să mai stea sub comunism.

Ceaușescu a pretins acum trei decenii că timișorenii erau vânduți „cercurilor imperialiste”, în timp ce Putin a susținut, tot într-un discurs înțepenit la TV, că ucrainenii sunt „controlați de SUA”.

E incredibil cum se repetă istoria și argumentele celor care se agață de putere.

„În cursul istoriei, imperiile au înăbușit revoltele cu brutalitate, iar atunci când i se apropia sfârșitul, un imperiu își folosea toată puterea pentru a se salva, prăbușindu-se de obicei într-o baie de sânge. Căderea lui finală ducea în general la anarhie și războaie de succesiune. Începând din 1945, majoritatea imperiilor au optat pentru o retragere anticipată și pașnică. Prăbușirea lor a devenit relativ rapidă, calmă și ordonată”, scrie Yuval Noah Harari în cartea sa „Sapiens”. 

El dă și exemple.

Căderea Uniunii Sovietice

„În 1945, Marea Britanie stăpânea un sfert de glob. 30 de ani mai târziu, ea controla doar câteva mici insule. În deceniile dintre aceste două momente, s-a retras din majoritatea coloniilor într-un mod pașnic și ordonat”.

Și alt exemplu, care e redevenit actual în aceste zile. 

„Prăbușirea sovietică din 1989 a fost încă și mai pașnică, în ciuda izbucnirii conflictelor etnice în Balcani, Caucaz și Asia Centrală. Niciodată înainte un imperiu atât de puternic nu a dispărut atât de repede și atât de liniștit”.

„Sovieticii aveau încă milioane de soldați, zeci de mii de tancuri și avioane și suficiente arme nucleare pentru a extermina întreaga omenire de mai multe ori la rând. Armata Roșie și celelalte armate ale Pactului de la Varșovia rămâneau loiale. Dacă ultimul conducător sovietic, Mihail Gorbaciov, ar fi dat ordin, Armata Roșie ar fi deschis focul asupra maselor subjugate”.

„Elita sovietică – și regimurile comuniste din cea mai mare parte a Europei de Est (România și Serbia au fost excepțiile) – a ales să nu folosească nici măcar o mică fracțiune din această putere militară. Când membrii ei și-au dat seama că comunismul era falimentar, au renunțat la utilizarea forței, și-au recunoscut eșecul, și-au făcut bagajele și au plecat acasă”.

Au renunțat nu doar la Uniunea Sovietică, ci și la țarism

„Gorbaciov și tovarășii lui au renunțat fără luptă nu doar la cuceririle sovietice din Al Doilea Război Mondial, ci și la cuceririle țariste mult mai vechi din regiune baltică, Ucraina, Caucaz și Asia Centrală”.

Te ia cu fiori dacă te gândești ce s-ar fi putut întâmpla dacă Gorbaciov s-ar fi purtat asemenea conducerii sârbe – ori asemenea francezilor în Algeria.

Yuval Noah Harari:

Iată că ne ia cu fiori. Pentru că tocmai această renunțare, veche de trei decenii, a săpat în mintea lui Vladimir Putin și a colegilor săi din epoca postmodernă a KGB. Ceea ce pentru oamenii din lume a fost un model de înțelepciune, pentru Putin a însemnat o trădare. El vrea să întoarcă timpul înapoi, ceea ce sigur că nu se poate, dar se va prinde abia după ce aruncă lumea în aer. 

Nu există niciun abur de argument că va opri la granițele Ucrainei, la granițele fostei Uniuni Sovietice sau la granițele Imperiului Rus. El își gândește propriul teritoriu, care se întinde până acolo unde îl va lăsa teama oamenilor să se întindă.

Fotografii: Hepta

 
 

Urmărește-ne pe Google News