Chirii exorbitante și 220.000 de euro pentru un metru de autostradă. Ce probleme îi scot la vot pe berlinezi

Concurența pentru atenția berlinezilor e mare, pentru că duminică vor avea loc nu doar alegerile parlamentare, ci și cele locale: va fi aleasă componența Camerei Reprezentanților (parlamentul) și a adunărilor districtuale din cele 12 sectoare ale orașului-land. În plus, va avea loc și referendumul „Expropriați Deutsche Wohnen & Co”, în care este vorba (ați citit bine) despre exproprierea companiilor imobiliare care deţin mai mult de 3.000 de locuințe în capitala Germaniei. 

Românii naturalizați și cetățenii germani din Berlin vor intra la urne cu un teanc de buletine de vot la braț. Iar cei aproximativ 25.000 de concitadini de-ai lor de cetățenie română, cu unul singur: cel pentru adunarea districtuală (mai multe informații în limba română despre acest scrutin pot fi găsite aici). Din 1992, cetățenii UE au dreptul de a participa la alegerile municipale și europene din statul membru unde își au reședința. 

În metropola cu 3,7 milioane de locuitori de pe malurile Spree-ului trăiesc în prezent aproape 800.000 de adulți care nu au cetățenia germană. 

Politicile legate de locuire nu sunt doar subiectul unui referendum, ci domină și actuala dispută electorală pentru Camera Reprezentanților, alături de transport, protecția mediului și a climei, siguranță, îmbunătățirea serviciilor administrației publice și educație.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Locuirea – o problemă spinoasă

Prin Berlin umblă o vorbă: cine trăiește aici o face sub zodia căutării. Pentru că berlinezii caută mereu câte ceva: fie o locuință, fie un loc de muncă, fie un/o iubit/ă. 

Dacă în legătură cu ultimul aspect lucrurile nu s-au schimbat prea mult în ultimii 10 ani în „capitala celibatarilor” și a singurătății, iar rata a șomajului a scăzut chiar cu patru procente, până la 9,7%, problema locuirii a devenit, dimpotrivă, din ce în ce mai spinoasă. 

În ultimul deceniu populația orașului a crescut cu aproximativ 10%, iar oferta de locuințe nu a ținut pasul. În plus, prețurile la chirii s-au dublat, ceea ce face ca spațiile de locuit să nu fie doar greu de găsit, ci în multe cazuri și imposibil de plătit. 

Germania este țara chiriașilor, România țara proprietarilor

Există și topuri europene cu valențe pozitive unde România se află pe primul loc, iar clasamentul statelor cu cele mai multe gospodării aflate în proprietate privată este unul dintre ele. Germania ocupă ultimul loc în acest clasament, cu un pic peste 50% din gospodării plasate în imobile pe care le dețin. În comparație,în România mai mult de 95% din gospodării ocupă locuința în calitate de proprietar (faptul că în multe cazuri aceste locuințe sunt supraaglomerate sau plasate în zone fără perspective economice e de necontestat, dar asta e o altă discuție). 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În general, estul Europei conduce în clasamentul proprietarilor, pentru că statele din fostul bloc sovietic au oferit cetățenilor posibilitatea de a-și cumpăra casele la prețuri accesibile după schimbarea regimului. În Germania de est, acest lucru nu s-a întâmplat, iar disparitățile economice și sociale dintre cele două regiuni se reflectă încă și sub acest aspect.

În prezent, numărul proprietarilor din est e semnificativ mai scăzut decât în vest, iar în orașele mari din fosta RDG aproximativ 60% dintre terenuri și locuințe aparțin unor proprietari din vest. 

În Berlin, unde în peste 80% din locuințe se stă cu chirie, nemulțumirile legate de piața imobiliară au atins în ultimii ani un punct critic. Iar asta în ciuda unei legislații care prevede deja anumite pârghii de siguranță pentru chiriași și care, o vreme, a contribuit la preferința pentru închiriere a berlinezilor.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Plafonarea a eșuat, urmează exproprierea?

Coaliția aflată la putere în ultimii patru ani în Berlin, formată din social-democrați (SPD), Verzi și Stânga (Die Linke), a încercat deja să impună un plafon pentru chirii printr-o lege adoptată în ianuarie 2020.

Această lege, care a creat rumoare la nivel național, fiind văzută chiar ca „drog de inițiere în economia planificată”, a fost anulată în luna aprilie a acestui an printr-o decizie a Curții Constituționale. Curtea nu s-a pronunțat asupra conținutului legii, motivându-și hotărârea cu observația că aceasta depășește competența autorităților locale. Altfel spus, o plafonare a chiriilor poate fi stabilită doar la nivel federal.

După eșecul plafonării, inițiativa Expropriați Deutsche Wohnen & Co a câștigat și mai mult în popularitate, ajungând să strângă un număr-record de semnături (359.000) pentru organizarea referendumului. Numărul celor care se exprimă în favoarea exproprierii a rămas constant în sondaje, din aprilie până acum: 47% dintre berlinezi sunt pentru, iar 43% împotrivă. 

Cu toate acestea, pentru multă lume, valoarea referendumului e mai degrabă simbolică: chiar dacă rezultatul va fi în favoarea exproprierii, el are doar rol de recomandare. Ultimul cuvânt îl va avea parlamentul landului, unde șansele ca un astfel de proiect să treacă sunt foarte mici.

Din actuala coaliție de guvernare, doar Stânga (Die Linke) și Verzii s-a pronunțat în favoarea lui, Verzii chiar cu mari rezerve care lasă de bănuit că nu îl vor susține la vot. Social-democrata Franziska Giffey, care va prelua cel mai probabil postul de primar al Berlinului de la colegului ei de partid Michael Müller, s-a poziționat deja împotriva inițiativei – la fel ca toate partidele din opoziție. 

Efectele referendumului se fac însă deja simțite: Vonovia, una dintre companiile vizate de inițiativă, a vândut recent statului 14.000 de locuințe și declară că vrea să stopeze creșterea prețurilor, iar multe alte companii au renunțat la recuperarea pierderilor cauzate de plafonarea chiriilor (plafonul impus de Senatul Berlinului anul trecut a ieftinit temporar chiria pentru aproximativ jumătate de milion de locuințe). 

Berlinezii nu mai vor Autostrada A100

Pe lângă expropriere, un alt subiect care divizează berlinezii la trei decenii de la căderea zidului ține de rețeaua de transport. În ultimii ani s-au întețit apelurile împotriva prelungirii autostrăzii A100, care reprezintă cel mai important front al protestelor față de construirea de noi autostrăzi în Germania.

În vizor se află și un segment de 3,2 kilometri aflat în construcție din 2013, pentru care costurile aproape s-au dublat raportat la estimarea inițială, ajungând în prezent la 700 de milioane de euro. Opozanții cer ca aceste lucrări să fie sistate, iar spațiul, reamenajat în alte scopuri.

Altfel decât în cazul referendumului pentru expropriere, planul de oprire a autostrăzii A100 are mai multă susținere politică. Verzii și Stânga sunt pentru, iar social-democrații au spus că îi vor lăsa pe berlinezi să decidă. 

Legea mobilității: piste de bicicletă, un aer mai curat

Un alt subiect important este „Legea mobilității”, adoptată de actuala coaliție de guvernare în vara anului 2018 ca răspuns la o inițiativă cetățenească. Obiectivele sale vizează mai ales îmbunătățirea transportului în comun și a infrastructurii pentru pietoni și bicicliști, reducerea accidentelor de circulație și neutralitatea climatică.

La trei ani după adoptarea acestei legi, bilanțul implementării este însă dezastruos și constituie una dintre principalele critici aduse actualei coaliții de guvernare. 

În ce privește noile piste de biciclete, de exemplu, cu tot cu celebrele piste temporare (de tip pop-up) construite în timpul pandemiei, s-a ajuns în ultimii ani la un total de doar 35 de kilometri acoperiți. Pentru activiști, o mare dezamăgire: în acest ritm, construirea pistelor prevăzute în legea mobilității va dura sute de ani. 

Schimbările climatice  

Ca și în cazul legii mobilității, tot o inițiativă cetățenească a stat la baza deciziei politice de declarare a urgenței climatice (climate emergency) în landul Berlin. Din 2019, capitala Germaniei este singurul land care a făcut această declarație oficială, alăturându-se unui număr din ce în ce mai mare de orașe din Germania și din restul lumii. 

Există însă în continuare critici privind politicile legate de climă ale actualei coaliții, care și-a propus în programul de guvernare ca Berlinul să atingă neutralitatea climatică în 2050. 

Iar aceste critici sunt urmate și de reacții: în această vară o coaliție din care fac parte și reprezentanți ai Fridays For Future a început să strângă semnături pentru o nouă inițiativă cetățenească privind măsurile climatice.

Serviciile administrației publice

Fiind vorba despre niște alegeri în Germania, nu putea lipsi subiectul birocrației. 

În ciuda promisiunilor făcute de actuala coaliție de guvernare, digitalizarea și accesul la serviciile administrației publice continuă să reprezinte o problemă în Berlin. Programările pentru astfel de servicii sunt greu de obținut. 

Ironic sau nu, Biroul Electoral a anunțat că va ține cont de aceste probleme, așa că pe 26 septembrie berlinezii pot vota și cu buletinul expirat. 

Oameni, partide, coaliții

34 de partide luptă pentru locuri în Camera Reprezentanților, cel mai mare număr din 1990 încoace. 11 dintre ele candidează pentru prima oară la alegerile locale din Berlin.

Pe lângă cele șase partide reprezentate și în Parlament (SPD, CDU, Verzii, Stânga, FDP și AfD), pe liste mai pot fi găsite grupări politice ca Panterele Gri, o formațiune care susține drepturile persoanelor în vârstă sau Bergpartei, un partid anarho-dadaist.

Rezultatele sondajelor variază destul de mult, motiv pentru care cotidianul Tagesspiegel a calculat o medie a estimărilor publicate în ultima lună. Conform acesteia SPD are susținerea a 22% din electorat, fiind urmat de Verzi (18%), CDU (17%), Stânga (14%), AfD (11%) și FDP (8%).

La „alegerile sub 18”, un scrutin simbolic la care pot participa copii și adolescenți cu vârste sub 18 ani și care se organizează în școli, biblioteci și locuri de joacă, câștigători au fost Verzii.

În districtul Mitte (Centru) au avut loc alegeri simbolice și pentru cetățenii adulți fără drept de vot, iar cei mai mulți au votat cu SPD. 

În ceea ce privește fotoliul de primar, Franziska Giffey (SPD) se plasează pe primul loc în preferințele berlinezilor. Ea este și cea mai cunoscută politiciană care candidează pentru această funcție – iar celebritatea ei nu e legată doar de știri pozitive. În luna mai a acestui an, social-democrata a demisionat din postul de ministru federal al Familiei, în urma unor acuzații de plagiat care îi vizau lucrarea de doctorat. Iar în iunie, Universitatea Liberă din Berlin i-a retras titlul de doctor.

În ciuda acestui scandal, Giffey este în continuare îndrăgită de berlinezi: 37% dintre ei o preferă în acest moment ca primăriță. Ea va avea și un cuvânt greu de spus în formarea viitoarei coaliții de guvernare, motiv pentru care o continuare în formula actuală e incertă. Verzii și Stânga sunt pentru, dar Giffey privește mai degrabă spre CDU și FDP ca potențiali noi parteneri. 

Berlinezii sunt pregătiți în orice caz nu doar să bifeze buletinele de vot în această duminică, ci și să continue să iasă în stradă, să susțină inițiativele cetățenești și să strângă semnături pentru diferite cauze.

Așa cum s-a văzut și în ultimii patru ani, mai ales în cazul legii mobilității și declarării urgenței climatice, fără presiune din partea societății civile multe proiecte ar sta pe loc sau nu ar mai vedea lumina zilei.

Un singur lucru e cert: duminica aceasta vom afla deznodământul luptelor electorale din acest an. Pentru că, așa cum se spune prin părțile locului: „orice lucru are un sfârșit, doar cârnatul are două”. 

Notă: într-o primă variantă a acestui articol s-a comunicat o interpretare greșită a sondajului Eurostat privind numărul de proprietari la nivel UE. În realitate este vorba despre gospodării, nu despre proprietari.

Urmărește-ne pe Google News