Timp de zece ani, lună după lună, acest cvintet a controlat audiența pe piața TV din România. Nicio altă televiziune n-a reușit să spargă „formația” măcar într-o lună. Este adevărat că, în acest deceniu, urmărind arhiva audiențelor furnizate de Kantar Media, au fost luni de vară în care audiența Kanal D a depășit-o pe cea de la Antena 1 sau când România TV a trecut peste Kanal D, iar Antena 3 a săltat peste România TV.

Mici variații sezoniere. Dar cele cinci televiziuni au rămas tot timpul în vârf, niciun intrus nu le-a tulburat pozițiile și n-a reușit să creeze o „fisură”. Să mai precizăm că Pro TV este liderul pieței încă de la nașterea sa, în decembrie 1995. 

Fotografia „big five” arată că a avut loc un proces de „solidificare a audienței” (iertare pentru această sintagmă forțată!), adică cele cinci televiziuni (trei de divertisment și două de știri) și-au fidelizat telespectatorii, i-au acaparat pe termen lung, în ciuda plecării românilor la muncă în străinătate, îmbătrânirii populației, creșterii consumului de conținut pe internet și pe rețele de socializare și a majorării numărului de stații TV măsurate de Kantar Media. Practic, aceste televiziuni au satisfăcut nevoile de consum ale românilor (pe telecomandă), luându-i în… prizonierat. Cifrele de audiență sunt revelatoare. 

În octombrie 2024, cota cumulată de piață (de vizionare) a celor cinci televiziuni fruntașe – Pro TV, Antena 1, Kanal D, România TV și Antena 3 CNN – a fost de 53,8%. Asta înseamnă că mai mult de jumătate dintre românii care s-au uitat la televizor (consum pe telecomandă) în octombrie au urmărit una dintre televiziunile menționate dintr-un total de 92 de stații TV măsurate de Kantar Media. Pe segmentul rămas, de 46,2%, s-au „înghesuit” celelalte 87 de televiziuni, mai mici sau mai mari, generaliste sau de nișă. 

În aceeași lună, dar cu zece ani în urmă, aceleași cinci televiziuni din clasamentul audienței naționale au avut o cotă cumulată de piață de 48,5% dintr-un total de 61 de televiziuni. Așadar, după un deceniu de hegemonie, nu monopol!, pentru că aceste stații sunt concurente, cota de piață a crescut cu 5,3 puncte procentuale. O creștere solidă a cotei de vizionare, deși în prezent sunt mai multe televiziuni măsurate decât în urmă cu zece ani.

Televiziunile care au intrat în piață (26 în plus față de octombrie 2014!) n-au reușit să erodeze cotele de vizionare ale celor din „big five”, încă o dovadă că românii au rămas prizonierii acestor programe, ba au consumat din „gamela” cu emisiuni TV mai mult decât în urmă cu un deceniu.

Cota cumulată din luna octombrie s-a menținut ridicată de-a lungul anilor, de exemplu, 51,8% în 2017, 50,7% în 2018, 55,7% în 2019 și 54,8% în 2020 (cotele au fost calculate pe baza sondajelor publicate pe site-ul ARMADATA – nota P.B.).

În timp ce cotele de vizionare s-au consolidat, am asistat la scăderea audiențelor lunare ale acestor televiziuni, adică exact ceea ce îi doare pe oamenii de televiziune mai tare: ratingurile. Pentru că publicitatea se vinde pe puncte de rating.

Cauzele? Le-am amintit: migrația românilor, creșterea internetului, îmbătrânirea populației și, nu în ultimul rând, rutina și rugina pe care le-au acumulat televiziunile, în ciuda eforturilor de înnoire. Nu-i mai puțin adevărat că aceste cinci stații TV au investit cel mai mult în programe, mai cu seamă televiziunile comerciale de divertisment.

Astfel, comparând ratingurile din octombrie 2024 cu cele din octombrie 2014, scăderile pe care le-am calculat sunt evidente în cazul marilor televiziuni: Pro TV (-94.500 de telespectatori), Antena 1 (-167.000) și Kanal D (-3.630, practic, ratingul stației a rămas aproape același după zece ani). 

Ratingul mediu al televiziunii România TV a urcat de la 166.000 de telespectatori pe minut în octombrie 2014 la 210.480 de persoane în octombrie 2024, un câștig de 44.480 de indivizi. Să precizăm că acest câștig provine din rândul persoanelor cu vârste ridicate, aproape 80% dintre telespectatorii stației având vârste de peste 55 de ani.

În cazul Antena 3 CNN, ratingul a scăzut cu 132.940 de persoane, de la 291.000 (octombrie 2014) la 158.060 de telespectatori pe minut (octombrie 2024). Un rol important în această erodare l-a avut chiar marea rivală, România TV.            

În următorii ani nu se întrevede ca ierarhia Pro TV, Antena 1, Kanal D, România TV și Antena 3 CNN să fie deranjată de un nou jucător. Doar dacă se scufundă piața TV din România, precum Titanicul, sau dacă una dintre aceste televiziuni își pierde mințile și face o greșeală catastrofală de business.

Un posibil intrus ar fi Televiziunea Română, dar în situația actuală în care se află (în criză financiară și fără idei relevante, la fel ca în ultimii 30 de ani!) este greu de crezut că va reveni cândva în fruntea topului audienței naționale. În octombrie 2014, TVR 1 avea o cotă de piață de 3,9% la nivel național, ocupând locul 6 în clasamentul audienței naționale.

După zece ani, market share-ul TVR 1 a ajuns la 1,3%, fiind pe locul 15 în top. Adică, doar 1,3% dintre românii care s-au uitat la televizor, în octombrie 2024, au urmărit programele canalului public. În urmă cu zece ani, TVR 1 și TVR 2 aveau o cotă cumulată de piață de 5,5%. Onorabil!

În octombrie a.c., cele șase stații ale Televiziunii Române – TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info și TVR Folclor – au înregistrat o cotă cumulată de 2,8%. O pierdere de 49% față de octombrie 2014! Nici măcar în lunile în care a difuzat Campionatul Mondial de fotbal din Qatar (noiembrie – decembrie 2022), TVR 1 n-a reușit să intre în top 5. Asta spune multe despre slăbiciunile televiziunii finanțate de la bugetul de stat. 

Național TV și Prima TV sunt televiziunile care au căzut în sondajele de audiență din ultimii zece ani. Național TV se afla, în octombrie 2014, pe locul 7 în clasamentul audienței, cu o cotă de piață de 3,2%. În prezent, ocupă locul 17, cu 1,04%. Prima TV avea un market share de 2,7% în urmă cu zece ani (locul 8). Astăzi, are 1,4%, ocupând locul 14.

Televiziunea de știri Digi24 nu are încă forța de a pătrunde în „elita” audienței, deși, în ultimii zece ani, a crescut de la o cotă de vizionare de 0,8% (locul 22) la 1,8% (locul 9).  

Fotografia celor cinci mari jucători din sondaje nu este specifică doar pieței TV din România. Se poate observa și pe alte piețe din diferite domenii (retail, telecomunicații, bricolaj, lactate, tutun, bere etc.) că marii jucători și-au delimitat cotele de piață, iar intrarea unui nou-venit presupune investiții majore pentru a-și face loc printre cei mari.  

Totuși, se poate prognoza cum va arăta clasamentul audienței naționale peste cinci sau zece ani? Tot cu Pro TV, Antena 1, Kanal D… ? Cu siguranță, vor fi alte generații de consumatori TV, alte vedete, show-uri și moderatori, dar mai puține televiziuni. Prizonieratul românilor va continua, indiferent cine va fi la putere, cu orice risc pentru popor…       

Notă: Cota de piață (de vizionare) – procentul de telespectatori care au urmărit un program TV din totalul persoanelor care s-au uitau la televizor în intervalul respectiv.  

 
 

Urmărește-ne pe Google News