Unii militari ceceni și ruși cred realmente că, deși a fost declarat mort în 1959, pe când avea 50 de ani, Stepan Bandera este în viață și conduce mișcarea „neonazistă” ucraineană. Alții declară că președinte al Ucrainei este Volodimir Zelenski, dar în realitate statul este condus de Stepan Bandera.
Jurnaliștii ucraineni au făcut diverse glume pe seama declarațiilor lui Kadîrov și ale militarilor ceceni, invitând vrăjitorii țării să-l reînvie pe Bandera, iar canalul de Telegram al Parlamentului ucrainean a scris că „Bandera este dispus să se întâlnească cu Kadîrov pe teritoriul său”, adică pe lumea cealaltă.
Ziaristul ucrainean de origine română Marin Gherman s-a refugiat în România, împreună cu familia, după ce Rusia a atacat Ucraina. Ei au ales să locuiască, să muncească și să-și dea copiii la școală aici. Ziaristul a devenit parte a echipei Libertatea și publică, pentru cititorii din România, analize necesare și nepartizane, bazate pe informații multiple și serios consolidate, despre relația dintre Ucraina și România și situația din război.
„Tata e Bandera, Ucraina-i mamă”
Unul dintre cele mai populare cântece naționaliste ucrainene este „Tata e Bandera, Ucraina-i mamă”, care a ajuns la milioane de vizualizări pe diverse canale de YouTube.
Cântecul a apărut în perioada luptelor Armatei Insurecționale Ucrainene și a Organizației Naționaliștilor Ucraineni în cel de Al Doilea Război Mondial, relatând situația unui militar rănit, fără o mână și un picior, care moare și este deplâns de mama sa.
Cuvintele acestui cântec spun foarte multe despre viziunile patrioților-naționaliști din Ucraina, dintre care unii apără cu eroism orașul Mariupol în momentul de față: „Tata e Bandera, Ucraina-i mamă / Pentru Ucraina vom lupta întruna! / În pădure, sub stejarul verde, / Zace răsculatul foarte grav rănit…”
Militarii ucraineni care luptă în momentul de față împotriva agresiunii ruse consideră acest cântec un imn al rezistenței naționale. Crezul naționaliștilor ucraineni, cimentat de acest cântec, este unul fatalist: chiar dacă militarul va pierde o mână sau un picior, „Bandera este tata, iar Ucraina-i mamă” și este ceva sfânt să îți dai viața pentru țară.
Stepan Bandera – sperietoarea Rusiei
Stepan Bandera a fost, în permanență, sublimarea răului în Uniunea Sovietică, dar și, apoi, în Federația Rusă.
Bandera e motivul pentru care ucrainenii sunt vinovați aprioric în fața rușilor. Regimul sovietic a creat din Stepan Bandera un simbol al răului și al nazismului ucrainean.
Istoriografia sovietică amintește doar despre colaborarea lui Stepan Bandera cu regimul nazist al lui Adolf Hitler, iar toți cei care au luptat în Armata Insurecțională Ucraineană erau acuzați de colaboraționism.
Luând în calcul faptul că narațiunile sovietice de atunci, dar și cele ruse de acum, aveau nazismul ca un simbol al inamicului extern, care a putut fi învins, tot ce era legat de Organizația Naționaliștilor Ucraineni era considerat un rău absolut, un element antisovietic.
Colaborarea cu Germania nazistă pentru o Ucraină independentă
De fapt, Stepan Bandera nu a prea luptat în războaie, iar în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale a stat mai mult prin pușcării, însă, spre deosebire de colegii lui din Organizația Naționaliștilor Ucraineni, el era adeptul ideii de proclamare a independenței statului ucrainean cu orice preț.
El a fost inițiatorul proclamării statului independent la Liov, în 30 iunie 1941. Nu era adeptul nazismului, ci considera că ar putea colabora cu Germania nazistă, care le-ar fi promis sprijin ucrainenilor pentru a crea un stat ucrainean.
Militarii naționaliști ucraineni chiar au luptat în cadrul a două batalioane „Nachtigall” și „Roland” alături de armata lui Hitler. Prietenia lui Stepan Bandera cu Adolf Hitler nu a durat mult. Liderul naționalist ucrainean a fost arestat pentru că nu era fidel liderilor naziști după ce Ucraina a fost ocupată de Germania.
Bandera a stat în pușcărie mai mulți ani pentru că „își propunea să fondeze o Ucraină independentă”. În pofida acestui fapt, prietenia conjuncturală Bandera-Hitler a fost prezentată în istoriografia rusă ca o alianță de vasalitate și de prietenie durabilă.
Pentru unii – erou, pentru alții – inamic
Uniunea Sovietică a luptat până în 1959 cu naționaliștii ucraineni prin Munții Carpați. Aceștia nu recunoșteau ocupația sovietică, iar regimul comunist a creat mitul despre „banderiștii” ucraineni care sunt descendenții naziștilor germani.
După destrămarea Uniunii Sovietice, regimurile pro-ruse din Ucraina încercau să nu amintească nimic de Stepan Bandera și Organizația Naționaliștilor Ucraineni, în schimb erau glorificați militarii armatei sovietice „eliberatoare”.
Regimurile pro-ucrainene, naționaliste, dimpotrivă făceau din Bandera un erou, provocând indignări în estul și sudul țării. În 22 ianuarie 2010, președintele Ucrainei, Victor Iușcenko, l-a decorat post-mortem pe Bandera cu titlul de Erou al Ucrainei, iar deja regimul pro-rus Ianukovici a făcut tot posibilul pentru anularea acestui titlu.
Datorită lui Bandera, uneori Rusia și Polonia protestează la unison
Imediat ce Stepan Bandera devenea oficial erou post-mortem al Ucrainei, două state, care de obicei averau păreri diferite asupra situației politice din regiunea est-europeană, protestau împreună. Rusia acuza de fiecare dată Kievul că nu trebuie să-l facă pe „nazistul Bandera” erou național, iar Polonia amintea de o campanie de „purificare etnică” cunoscută ca Masacrul din Volînia, în care ar fi fost implicați naționaliștii ucraineni.
Sunt pagini triste din istoria Poloniei și a Ucrainei care nu pot fi date uitării. Bandera mai este acuzat de antisemitism și de xenofobie.
De fapt, naționaliștii ucraineni din perioada lui Stepan Bandera considerau că inamicii lor sunt rușii și polonezii, cei care controlau, după părerea lor, teritoriile ucrainene seculare.
După destrămarea URSS-ului, de fiecare dată când autoritățile ucrainene încercau să revină la subiectul „Bandera – erou”, atât Varșovia, cât și Rusia își exprimau împreună nemulțumirea.
Mituri ale propagandei ruse
Propaganda rusă a revenit activ la simbolul „Stepan Bandera” în preajma declanșării războiului din Ucraina din 24 februarie 2022. Multe mituri sovietice au fost reînviate, mai ales despre „banderiștii” din vestul Ucrainei, care sunt neonaziști și care au un singur scop – să ucidă populația rusofonă din Donbas, Odesa și Crimeea.
Presa rusă, dar și persoanele de rang înalt, argumentează războiul din Ucraina ca o necesitate de a apăra rușii de „neonaziștii lui Bandera”.
Este reînviat mitul despre „Bandera – terorist”, care a ucis copii în trecut și ai cărui adepți sunt plini de ură. Mai mult, rușilor li se spune că descendenții lui Bandera ar putea veni în Rusia pentru a organiza atacuri teroriste, asemănătoare cu cele ale fundamentaliștilor islamiști din statele asiatice.
„Cu muscalii nu vom avea limbă comună”
După ce Rusia a invadat Crimeea și regiunea Donbas în 2014, simbolul Stepan Bandera a devenit din nou actual mai ales în vestul și centrul Ucrainei. Acum, în 2022, după declanșarea războiului la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, o mare parte din luptătorii ucraineni cu convingeri naționaliste văd în Bandera un simbol al rezistenței naționale.
Este activ citată teza antirusească a lui Bandera – „Cu muscalii nu vom avea limbă comună” – atunci când se discută despre negocierile de pace de la Istanbul între Rusia și Ucraina.
Kremlinul înțelege că inamicul simbolic al Moscovei, Bandera, este pentru unii o adevărată icoană. Monitorizând pentru Libertatea televiziunea Groznyi TV din Cecenia, am urmărit o serie de emisiuni despre cursurile de reeducare și instruire ideologică predate de militarii ceceni ucrainenilor care au depus armele. Militarii ceceni îi lăudau pe ucrainenii care s-au predat și le spuneau că trebuie să uite o dată pentru totdeauna de Bandera, care este „un Satan al Ucrainei” și de Zelenski, care este „un nazist al tuturor ucrainenilor”.
Zelenski, războiul și Bandera
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nici nu a criticat cultul lui Bandera, prezent în vestul și centrul Ucrainei și nici nu l-a încurajat. Acum 2 ani, Zelenski, originar din sud-estul Ucrainei, zonă rusofonă, a fost întrebat dacă îl consideră pe Bandera erou.
Zelenski a declarat că a crescut într-o regiune în care Bandera era considerat dușman, dar apoi oamenii au aflat că acesta a luptat pentru ideea de independență.
Zelenski a spus că trebuie respectate opțiunile și simpatiile tuturor cetățenilor: „Toți oamenii care au apărat independența Ucrainei și sunt fiii ei sunt eroii ei adevărați”. Poziția echilibrată a lui Zelenski a fost percepută ca una ambiguă, fiind criticată de toți: naționaliștii au așteptat de la el un răspuns mai patriotic, iar cei din estul țării nu au înțeles de ce președintele nu amintește de crimele „banderiștilor”.
Fiind un personaj istoric controversat, asimiliat cu sensuri diferite atât de propaganda rusă, cât și de miturile statale ucrainene, simbolul Bandera coalizează o parte a societății ucrainene și cimentează rezistența militară în contextul războiului cu Rusia. Avem de-a face cu o axiomă a războiului din Ucraina, chiar dacă, privind trecutul, vedem mai multe pagini din activitatea lui Bandera care pentru mulți observatori europeni nu ar fi nicidecum un model de urmat.